Un caz incredibil a ieșit la iveala în cadrul IPJ Prahova, unde mai mulți polițiști semnalează existența unei breșe de securitate care pune în discuție competența managerului interimar al instituției, comisarul Ginel Preda. Această problemă se aliniază altor controversate aspecte privind modul în care este condusă instituția, așa cum a fost relevat în articolul nostru precedent, „Mobilizarea ireală sub comanda lui Ginel Preda/MOBEX PH-DB-24”, publicat pe 4 septembrie 2024.

În timpul mobilizării, rezerviștii din județul Prahova, care au fost convocați pentru activități de pregătire, au fost întâmpinați de o mobilizare percepută ca o risipă de resurse sub conducerea lui Preda. Acesta a achiziționat recent un nou sistem informatic de monitorizare la intrările și ieșirile instituției, care, în loc să îmbunătățească securitatea, a dus la probleme suplimentare. Polițiștii din subordinea sa semnalează că întâmpină dificultăți cu accesul neautorizat al persoanelor civile în birouri, datorită nefuncționalității noului sistem de securitate.

Această situație alarmantă ridică întrebări serioase privind eficiența managementului lui Ginel Preda, având în vedere importanța protecției instituției, unde se gestionează informații sensibile.

Se pare că măsurile de securitate implementate sunt insuficiente, punând în pericol atât personalul, cât și confidențialitatea datelor gestionate de IPJ Prahova.

Breșă de securitate în instituția IPJ Prahova: managementul lui Ginel Preda sub semnul întrebării

După ce ziarul nostru, Incisiv de Prahova, a dezvăluit o altă problemă legată de managementul interimarului Ginel Preda în fiascul de la IJP Prahova, intitulat „mobilizarea ireală sub comanda lui Ginel Preda/MOBEX PH-DB-24”, publicat pe 4 septembrie 2024, acum apar și aceste breșe grave de securitate la nivelul instituției.

În prezent, IPJ Prahova, sub conducerea lui Ginel Preda, a achiziționat un sistem informatic de monitorizare electronică la intrarea și ieșirea din instituție, înlocuind un sistem funcțional care nu permitea accesul „nici păsării cerului”, acesta funcționând pe baza de cartele valabile.

Deși utilizarea noilor sisteme electronice ar trebui să crească gradul de asigurare a măsurilor de protecție a instituției, aceste sisteme s-au dovedit a fi nefuncționale. Cu toate că IPJ Prahova a implementat un sistem modern, polițiștii din subordinea lui Ginel Preda se plâng că, de ceva timp, se confruntă cu situații în care sunt surprinși în birouri de persoane civile care nu au acces autorizat în aceste încăperi. Polițistul de la Punct Control nu poate gestiona afluxul de persoane și nu reușește să monitorizeze cu exactitate cine se poate strecura prin aceste porți nefuncționale, care sunt rezultatul înlocuirii unui sistem viabil ce prevenea accesul neautorizat în instituție.

Aceste breșe de securitate ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de management a lui Ginel Preda, având în vedere că protecția instituției ar trebui să fie o prioritate. Asigurarea unei securități corespunzătoare este esențială, mai ales în contextul activităților desfășurate în cadrul IPJ, unde se manipulează și se investighează informații sensibile.

Ultimele evoluții sugerează că instituția se află într-o situație fragilă și că măsurile de securitate implementate sunt insuficiente pentru a proteja atât personalul, cât și informațiile confidențiale gestionate de IPJ Prahova.

Gestionarea ineficientă a lui Ginel Preda: breșe de securitate și controverse în IPJ Prahova

Cu ocazia descoperirilor referitoare la managementul dezastruos al „rezistului” Ginel Preda, șef interimar la conducerea IPJ Prahova, atragem atenția asupra câtorva aspecte interesante.

Primul aspect de menționat este optimismul acestui „rezist” care a fost împuternicit la conducerea unității pentru protejarea grupărilor de criminalitate economică și financiară organizată (aici) , (aici) , (aici) , etc, precum și pentru tergiversarea dosarelor în lucru (aici), astfel încât faptele infractorilor să se prescrie (aici). De asemenea, se consideră că susține polițiști corupți din subordinea sa care îl sprijină în aceste demersuri (aici), etc .

Să nu mai menționăm întâlnirile desfășurate „sub acoperire” în parcări, cu membrii sau autoproclamati membri ai grupării de criminalitate economico-financiară, întâlniri cu șantajiști din mass-media, menite să protejeze anumite dosare și infractori din grupare, sau pentru a întocmi dosare împotriva celor care îi „deranjează” sau dezvăluie afacerile lor ilegale.

În acest context, precizările sale față de colaboratori și subordonați privind speranța sa de a se pensiona la 54 -56 de ani ni se par nerealiste și utopice.

Având în vedere cele menționate (scheletele penale din dulapurile „rezistului”) și creditele false obținute cu ajutorul unor interpuși pe numele unor ofițeri de poliție subordonați (aici), care nu știau că au contractat astfel de credite, apreciem că șansele sale de pensionare la 56 de ani sunt exagerate.

Speranța „rezistului” comisar Ginel Preda de a se pensiona la 54 -56 de ani ni se pare nerealistă și utopică, având în vedere că răspunderea penală în cele din urmă poate să apară. Aceasta va fi mult mai severă dacă este prins în funcție și mai blândă dacă este pensionar. După ultimele evoluții, s-ar putea ca, în cazul în care va răspunde penal pentru bagajul de probleme și infracțiuni din trecut, să rămână și fără pensie.

Un alt aspect interesant este că Ginel Preda a confirmat parțial informațiile pe care le deținem, în calitate de ziar de investigații, Incisiv de Prahova.

Acesta a menționat că la conducerea IPJ Prahova va sosi un nou șef interimar, cel puțin pe perioada alegerilor parlamentare și prezidențiale, pentru ca gruparea de crimă organizată protejată de Ginel Preda să nu își poată „baga coada” și acestea să se desfășoare conform legii.

Dacă ne concentrăm asupra culiselor justiției din județul Prahova, un nume cheie este Ginel Preda, actualul împuternicit la comanda IPJ Prahova. Preda este cunoscut pentru protejarea grupărilor de criminalitate economică și financiară organizată. Comisarul șef Ginel Preda a fost numit în funcția de adjunct al IPJ Prahova pe 24 august 2017, printr-o dispoziție a inspectorului general al Poliției Române. Înainte de această numire, a fost șef al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Prahova, coordonând mai multe dosare importante.

Reamintim că investigațiile noastre jurnalistice au scos la iveală un aspect îngrijorător: un șef de inspectorat al Poliției Române își permitea să distribuie pe pagina sa de socializare materiale de susținere a mișcării „Hashtag rezist”. Astfel, pe 14 martie 2019, prin adresa nr. 0299, ziarul Incisiv de Prahova a sesizat conducerea Ministerului Afacerilor Interne, atrăgând atenția asupra acțiunilor lui Ginel Preda, care la acea vreme era adjunct al comandantului Poliției Prahova, astfel blocând numirea sa de către ministrul Carmen Dan în funcția de șef al IPJ Prahova. Acum, cu sprijinul politic și al grupărilor de criminalitate economică pe care le protejează, a reușit să ajungă la conducerea IPJ Prahova, ca împuternicit.

Atât atunci, cât și acum, Ginel Preda se bucură de susținerea unor formațiuni politice acuzate de interese obscure în județul Prahova. Vom revenir cu noi informații.

În concluzie, Ginel Preda, actualul șef interimar al IPJ Prahova, rămâne o figură controversată, acuzată de corupție și incapacitate managerială. Activitățile sale din trecut și sprijinul politic obținut sugerează o situație complexă și fragilă în care instituția se află.

Vom continua să urmărim acest caz și să oferim noi informații. (Cristina T.).

Criza apelor din Slănic Prahova a atins cote alarmante, fostul lider al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, denunțând un „dezastru pentru natură și comunitate” cauzat de deversările de apă infiltrată dintr-o mină de sare abandonată. Autoritățile competente, în special Prefectul și conducerea Salrom, sunt acuzate că au tratat această situație cu o gravă neglijență, autorizând evacuarea unor cantități de apă sărată fără a impune măsuri de tratament prealabile.

Într-o postare pe Facebook, Berceanu a avertizat asupra impactului devastator al deversării apei sărate asupra ecosistemului și comunităților din aval. El subliniază că deversarea directă fără tratamente adecvate nu doar că afectează fauna acvatică, ci și resursele de apă potabilă. Berceanu a propus utilizarea unei instalații mobile de osmoză inversă, pe care ISU ar fi trebuit să o aibă la dispoziție, subliniind că evaluarea efectelor negative asupra mediului a fost complet insuficientă.

De asemenea, Salrom a recunoscut problema apelor infiltrate, menționând că, deși sunt utilizate pompe pentru evacuarea apei, pârâul Slănic are o salinitate naturală care complică gestionarea impactului ecologic. Criticile nu se limitează doar la gestionarea incidentului actual, ci se extind și asupra controverselor anterioare legate de managementul Salrom, inclusiv cheltuieli dubioase și legături cu oficialii de rang înalt.

Berceanu a prezentat dovezi vizuale ale gravității situației, inclusiv imagini cu pești morți în zona Vărbilău, subliniind importanța transparenței în gestionarea resurselor de mediu. „Cazul din Slănic Prahova este un adevărat dezastru, dar autoritățile continuă să ignore gravitatea problemei, ca în vremurile lui Ceaușescu,” a declarat el.

”Cazul din Slănic Prahova este azi un dezastru pentru natură şi comunitate, dar un fleac pentru autorităţi, ca pe vremea lui Ceauşescu. În realitate, deversarea apei scoasă din salină, sub forma de saramu,ră, direct în râu, fără nicio tratare prealabilă, reprezintă un dezastru atât pentru natură cât şi pentru cei care folosesc apa, în aval”, a scris Octavian Berceanu.

El a susţinut că în acest caz ar fi trebuit folosită o instalaţie mobilă de osmoză inversă ”pe care ISU ar fi trebuit s-o aibă în dotare pentru evenimentele nefericite de poluare”, fostul şef al Gărzii de Mediu subliniind că o astfel de instalaţie ar fi putut fi utilizată fie de stat, fie de o firmă privată, iar serviciul imputat poluatorului (aici).

În prezent, toți peștii din pârâu sunt otrăviți și au dispărut complet, subliniind astfel amploarea dezastrului ecologic care afectează grav atât ecosistemul local, cât și sănătatea comunității.

Cu toate acestea, autoritățile nu au răspuns suficient la acuzațiile grave și la situația ecologică deteriorată, iar comunitatea se întreabă ce măsuri proactive vor fi adoptate pentru prevenirea unor astfel de crize în viitor. De acum înainte, este esențial ca responsabilitatea și acțiunile instituțiilor de mediu să fie revizuite pentru a proteja sănătatea publică și integritatea mediului înconjurător. (Cristina T.).