Connect with us

Exclusiv

Beneficiază polițiștii de pensii speciale?

Publicat

pe

Cineva m-a intrebat daca norma de hrana poate intra in compunerea bazei de calcul pentru pensia alimentara( pensie pentru intretinere minor) . Mi-am amintit ca exista un RIL din 2015 pe subiectul asta, dezvaluie sindicatul Diamantul.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 21

din 19 octombrie 2015

Dosar nr. 17/2015

Iulia Cristina Tarcea — vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — preşedintele completului

Lavinia Curelea — preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa — preşedintele delegat al Secţiei a II-a civilă

Ionel Barbă — preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu — preşedintele Secţiei penale

Andreia Liana Constanda —judecător la Secţia I civilă — judecător-raportor

Viorica Cosma —judecător la Secţia I civilă – judecător-raportor

Lavinia Dascălu —judecător la Secţia I civilă

Nina Ecaterina Grigoraş —judecător la Secţia I civilă

Doina Popescu —judecător la Secţia I civilă

Bianca Elena Ţăndărescu —judecător la Secţia I civilă

Nicoleta Ţăndăreanu —judecător la Secţia I civilă

Romaniţa Ecaterina Vrînceanu —judecător la Secţia I civilă

Marian Budă —judecător la Secţia a II-a civilă

lulia Manuela Cîrnu —judecător la Secţia a II-a civilă

Monica Ruxandra Duţă —judecător la Secţia a II-a civilă

Mărioara Isailă —judecător la Secţia a II-a civilă

Nela Petrişor —judecător la Secţia a II-a- civilă —judecător-raportor

Mirela Poliţeanu —judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trănica Teau —judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Zaharia —judecător la Secţia a II-a civilă

Doina Duican —judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Niculae Măniguţiu —judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Simona Daniela Encean —judecător la Secţia penală

Mariana Ghena —judecător la Secţia penală

Completul competent să judece recursurile în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 17/2015 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din codul de procedură civilă şi ale art. 272 alin. (2) lit. a) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător lulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Antonia Constantin.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor lunare nete în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.

Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursurilor în interesul legii, precum şi cu privire la faptul că înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai fost învestită cu această problemă de drept printr-o sesizare pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, ce a fost respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa caracterului de noutate, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Referă, de asemenea, că la dosar au fost depuse hotărâri contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, că judecători-raportori au fost desemnaţi, conform prevederilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, doamnele judecător Andreia Liana Constanda şi Viorica Cosma de la Secţia I civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Nela Petrişor de la Secţia a ll-a civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori.

Doamna judecător lulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul doamnei procuror Antonia Constantin, pentru susţinerea recursurilor în interesul legii.

Doamna procuror Antonia Constantin susţine că din verificarea jurisprudenţei se observă că şi după pronunţarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept practica instanţelor a rămas neunitară, că unele instanţe s-au raportat la considerentele acestei decizii, pe când altele au reţinut că prin hotărârea pronunţată pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept nu s-a hotărât asupra fondului.

Cât priveşte admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate, reprezentantul procurorului general apreciază că acestea sunt admisibile, deoarece sesizarea precedentă a fost respinsă pentru o condiţie de admisibilitate specială, ce deosebeşte cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare.

în practică s-au conturat două orientări jurisprudenţiale: unele instanţe au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere, deoarece, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă, corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865.

Alte instanţe judecătoreşti au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.

Doamna procuror Antonia Constantin arată că procurorul general apreciază că prima orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii deoarece, chiar dacă aceste venituri au caracter de continuitate, iar Codul civil se referă la totalitatea veniturilor nete ale debitorului, prioritară este afectaţiunea echivalentului valoric al normei de hrană. De asemenea, trebuie avute în vedere şi normele Codului de procedură civilă privind executarea silită a debitorului, respectiv art. 729 alin. (7), precum şi dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează insesizabilitatea totală şi absolută a sumelor cu afectaţiune specială. Toate aceste considerente conduc la concluzia că afectaţiunea stabilită de legiuitor este un element de referinţă în aplicarea normei de drept. Mutatis mutandis, şi în cauza de faţă se păstrează raţiunile pentru care Plenului fostului Tribunal Suprem, în Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 (despre care se face vorbire şi în Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), a decis că sporurile pentru condiţii deosebite de muncă nu pot fi cuprinse în câştigul din muncă pe baza căruia se stabileşte pensia de întreţinere, întrucât trebuie să se ţină seama de scopul urmărit de lege.

Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător lulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

1. La data de 8 iunie 2015, prin Adresa nr. 2.359/A/2015, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava a sesizat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii privind interpretarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (2) din Codul civil, coroborate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se determina dacă în cuantumul pensiei de întreţinere stabilite în sarcina unuia dintre părinţi se include norma de hrană, ca fiind un venit cu caracter permanent.

2. Recursul în interesul legii a fost înregistrat la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 10 iunie 2015, formându-se Dosarul nr. 17/2015, cu termen de soluţionare la 19 octombrie 2015.

3. Cu adresele nr. 1.484/383/111-5/2013, 1.640/C/3.297/III-5/2015 şi 1.667/C/3.357/III-5/2015 din 11 august 2015, Ministerul Public — Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recursul în interesul legii declarat de procurorul general, ca urmare a sesizării din oficiu, precum şi la Sesizarea nr. 101.365/2015 din 19 iunie 2015 a Ministrului Justiţiei şi în considerarea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava, în temeiul art. 514 din Codul de procedură civilă, referitor la problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.

4. Recursul în interesul legii declarat de procurorul general a fost înregistrat cu nr. 20/2015.

5. Constatându-se că obiectul sesizării este identic cu cel ce face obiectul Dosarului nr. 17/2015, s-a dispus conexarea celor două dosare.

II. Problema de drept ce a generat practica neunitară

6. Prin recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzută de acest din urmă act normativ trebuie inclusă în venitul lunar net ce reprezintă baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului.

7. în această problemă de drept, jurisprudenţa instanţelor şi-a menţinut caracterul neunitar şi după publicarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014.

III. Examenul jurisprudenţial

8. într-o primă orientare jurisprudenţială s-a apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere. în motivarea acestor soluţii s-a arătat că drepturile băneşti în discuţie, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare Codul fiscal), nu constituie venituri asimilate salariilor. Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul al pensiei de întreţinere se datorează destinaţiei speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfăşurării activităţii debitorului obligaţiei de întreţinere.

Chiar dacă este un venit permanent şi stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].

în motivarea unora dintre hotărârile judecătoreşti examinate s-a făcut trimitere şi la considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

9. într-o altă opinie s-a susţinut că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.

Fiind incluse în categoria veniturilor periodice realizate din muncă de către debitorul obligaţiei de întreţinere, acestea pot fi urmărite în condiţiile art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865].

în motivarea unor hotărâri judecătoreşti, îndeosebi după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014, a Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reţinut şi că echivalentul valoric al normei de hrană nu reprezintă un spor cu destinaţie specială (această natură având-o, de exemplu, drepturile de echipament) şi nici sporuri pentru condiţii deosebite de muncă, întrucât scopul unui atare spor este de acela de a permite beneficiarului său să anihileze efectele nocive pe care le are asupra organismului prestarea unei munci în condiţii vătămătoare (cum ar fi, de exemplu, cazul sporului destinat achiziţionării unui aliment necesar combaterii efectelor substanţelor toxice de la locul de muncă), situaţie în care destinaţia sporului constă exclusiv în achiziţionarea acelui aliment pentru consumul propriu al angajatului.

S-a considerat că această modalitate de interpretare şi aplicare a legii corespunde principiului interesului superior al copilului impus de art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, principiu căruia trebuie să i se dea eficienţă în legătură cu toate drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor, inclusiv în ceea ce priveşte determinarea mijloacelor materiale ale părintelui debitor al obligaţiei de întreţinere.

IV. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

10. Prealabil analizei teoretice a problemei de drept, procurorul general a prezentat considerentele pentru care recursurile în interesul legii declarate sunt admisibile, prin raportare la Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, a apreciat că în cauză este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă, existând o problemă de drept rezultată din interpretarea şi aplicarea diferită a dispoziţiilor legale evocate. De asemenea este îndeplinită şi condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, întrucât divergenţa de jurisprudenţă este profundă şi persistă chiar şi după data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei amintite.

Având în vedere şi faptul că precedenta sesizare pentru dezlegarea chestiunii de drept a fost respinsă ca inadmisibilă, procurorul general a apreciat că recursul în interesul legii în aceeaşi problemă de drept este admisibil, neoperând în această privinţă efectul negativ al autorităţii de lucru judecat.

11. Sub aspect teoretic, procurorul general a apreciat primul punct de vedere exprimat ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 524 din Codul civil, temeiul obligaţiei legale de întreţinere este dat de starea de nevoie a creditorului şi de neputinţa acestuia de a se întreţine din munca sau bunurile sale.

în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului întreţinerii, art. 529 alin. (1) şi art. 527 alin. (2) din Codul civil statuează cu valoare de principiu că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti şi că la stabilirea mijloacelor debitorului obligaţiei de întreţinere se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere şi celelalte categorii de obligaţii ale sale.

în mod constant, atât în doctrină, cât şi în practica judiciară s-a stabilit că la determinarea cuantumului pensiei de întreţinere nu se iau în calcul decât veniturile cu caracter permanent, nu şi cele întâmplătoare. Pentru evitarea unor posibile impedimente la executarea silită a datoriilor ce constau în pensii de întreţinere, dispoziţiile de drept substanţial trebuie aplicate prin coroborare cu prevederile de drept procesual care stabilesc veniturile ce pot forma obiect al urmăririi silite.

Deşi, în anumite condiţii, veniturile reprezentate de alocaţia financiară ce constituie echivalentul valoric al normei de hrană, atunci când executarea dreptului prevăzut în favoarea personalului din cadrul instituţiilor indicate în cuprinsul art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se face în natură, dobândesc un caracter de continuitate, totuşi, nu pot fi luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei de întreţinere datorate potrivit art. 527 şi 529 din Codul civil, motivat de afectaţiunea specială a acestui venit al debitorului întreţinerii, ceea ce face ca în privinţa acestora să opereze insesizabilitatea absolută şi totală prevăzută de art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].

Astfel, potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scopul acestui drept este de a asigura nevoile nutritive ale personalului indicat de actul normativ prin compensarea eforturilor depuse în procesul de instruire şi de îndeplinire a misiunilor, în considerarea condiţiilor de mediu şi a altor factori specifici locului de muncă şi activităţii prestate.

Este evident că raţiunile pentru care, în general, este recunoscut dreptul anumitor categorii de salariaţi la o alimentaţie de protecţie, şi anume condiţiile de muncă deosebite ce necesită un aport caloric crescut, în scopul menţinerii sănătăţii pentru desfăşurarea activităţilor specifice, se regăsesc şi în cazul dreptului la hrană prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Această afectaţiune specială a dreptului se cuvine a fi recunoscută şi trebuie să primească efectele juridice corespunzătoare, chiar şi în acele situaţii în care executarea dreptului nu se face în natură, ci în echivalent, prin plata valorii financiare neimpozabile a normei de hrană, potrivit actului normativ menţionat anterior.

Sub acest aspect există o vădită asemănare între veniturile analizate şi sporurile pentru condiţii deosebite de muncă asupra cărora Plenul fostului Tribunalul Suprem a statuat, prin Decizia nr. 14 din 23 mai 1963, în sensul că nu pot fi cuprinse în câştigul din muncă pe baza căruia se stabileşte pensia de întreţinere, întrucât trebuie să se ţină seama de scopul urmărit de lege, acela de a da posibilitatea materială a angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate în condiţii speciale avute în vedere la acordarea acestor sporuri. Aceleaşi raţiuni pot fi reţinute mutatis mutandis şi în privinţa echivalentului financiar al normei de hrană, conducând la aceeaşi soluţie de excludere a acestor venituri din baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate potrivit art. 527 şi 529 din Codul civil, întrucât ubi eadem esse ratio, ibi eadem solutio esse debet.

V. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava

12. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava nu a prezentat un punct de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, menţionând doar că la nivelul Curţii practica judiciară în materie este unitară, în sensul primei orientări jurisprudenţiale.

VI. Raportul asupra recursului în interesul legii

13. Judecătorii-raportori, constatând, mai întâi, admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general, faţă de împrejurarea că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu s-a statuat asupra fondului sesizării, au apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport cu care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.

VII. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Examinând sesizările cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

A. Asupra admisibilităţii recursurilor în interesul legii

14. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, deoarece din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti anexate sesizărilor conexe, formulate de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi procurorul general, reiese existenţa unei practici neunitare la nivelul mai multor curţi de apel din ţară asupra problemei de drept ce face obiectul sesizărilor.

15. în contextul verificării admisibilităţii este necesar a se clarifica şi chestiunea raportului dintre aceste sesizări şi Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, prin prisma eventualei autorităţi de lucru judecat a deciziei în prezenta cauză.

16. Această analiză implică o dublă perspectivă:

— momentul creării practicii neunitare în legătură cu problema de drept în discuţie, respectiv anterior sau ulterior publicării Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I;

— efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

17. în acest context se reţine că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (2) din Codul civil în corelare cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar aceleaşi norme sunt vizate de prezentele sesizări privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti.

18. în cuprinsul considerentelor deciziei s-a reţinut că problema de drept a cărei dezlegare s-a solicitat nu este nouă, în sensul art. 519 din Codul procedură civilă, întrucât a făcut obiect de preocupare şi a fost tranşată în doctrina şi jurisprudenţa anterioare actualului Cod civil, ale cărui prevederi relevante reiau vechile dispoziţii din Codul familiei, de o manieră ce îşi păstrează actualitatea, în sensul că nu vor putea fi luate în considerare pentru calculul pensiei de întreţinere sporul pentru condiţii deosebite de muncă şi nici sumele de bani cu destinaţie specială.

19. Nu mai puţin, însă, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că cerinţa noutăţii din art. 519 din Codul de procedură civilă trebuie privită ca unul dintre elementele de diferenţiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanţelor judecătoreşti (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariţiei unei astfel de practici (control a priori). Din această perspectivă, procedura pronunţării unei hotărâri prealabile nu are scopul de a tranşa o practică divergentă deja existentă, ci de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile şi dificile de drept, anterior formării unei practici neunitare.

20. Din considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, redate anterior, rezultă, în primul rând, că, la data pronunţării acelei hotărâri, exista deja practică neunitară asupra problemei de drept supuse dezlegării instanţei supreme (fapt confirmat prin cercetarea hotărârilor judecătoreşti ataşate prezentelor sesizări), pe care completul învestit cu soluţionarea chestiunii de drept nu şi-a propus să o tranşeze, dimpotrivă, a respins sesizarea ca inadmisibilă şi în considerarea practicii preexistente.

21. Această primă constatare este relevantă în aprecierea admisibilităţii sesizărilor de faţă, în sensul că mecanismul recursului în interesul legii este eficient şi nu poate fi împiedicat să funcţioneze ori de câte ori se constată existenţa unei practici neunitare asupra unei probleme de drept, independent de derularea celeilalte proceduri de unificare a practicii judiciare, atât timp cât practica divergentă nu a fost tranşată în cadrul acelei proceduri.

22. O atare concluzie nu este contrazisă de faptul că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei privind inadmisibilitatea sesizării întemeiate pe art. 519 din Codul procedură civilă, problema de drept în discuţie a continuat să fie soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti; dimpotrivă, acest fapt atestă necesitatea adoptării unei decizii în interesul legii.

23. Este adevărat că recursul în interesul legii promovat ulterior procedurii hotărârii prealabile poate fi inadmisibil, însă numai dacă o problemă de drept a fost dezlegată în procedura hotărârii prealabile, iar ulterior sunt date soluţii care nesocotesc decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aşadar, inadmisibilitatea ar putea fi reţinută doar atunci când o problemă de drept a fost considerată nouă în sensul art. 519 djn Codul de procedură civilă şi a fost soluţionată în fond de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Efectul obligatoriu preconizat de către legiuitor prin art. 521 din Codul de procedură civilă este ataşat numai deciziilor conţinând o dezlegare dată chestiunilor de drept, fiind exclus în cazul deciziilor prin care sesizarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost respinsă ca inadmisibilă.

24. Rămâne de văzut dacă o decizie de respingere a sesizării în procedura hotărârii prealabile, care conţine considerente referitoare la fondul problemei de drept sesizate, precum în cazul de faţă, beneficiază, totuşi, de efecte juridice, în sensul că acele considerente pot fi apreciate drept o dezlegare dată chestiunii de drept.

25. Dacă se acceptă că decizia pronunţată în procedura hotărârii prealabile reglementată de art. 519—521 din Codul de procedură civilă beneficiază de autoritate de lucru judecat, ca orice act jurisdicţional, iar autoritatea de lucru judecat ce este ataşată actelor jurisdicţionale priveşte nu numai dispozitivul, dar şi considerentele pe care acesta se sprijină, acest efect este recunoscut doar în privinţa considerentelor care sprijină şi explicitează soluţia adoptată (considerente decisive), precum şi a celor prin care s-au dat anumite dezlegări unor chestiuni litigioase ce au legătură cu obiectul dedus judecăţii şi care au fost dezbătute în proces (considerente decizorii). Autoritatea de lucru judecat nu priveşte considerentele indiferente, care ar putea lipsi din conţinutul motivării, fără ca aceasta să conducă la lipsirea de fundament a hotărârii.

26. De esenţa considerentelor decizorii este faptul că instanţa tranşează anumite aspecte ale judecăţii de o manieră incidentală, iar rezolvarea lor se reflectă în mod indirect în dispozitiv, aşadar în soluţia adoptată şi redată expres în dispozitivul hotărârii. Considerentele decizorii nu pot privi însuşi obiectul cererilor formulate în proces, deoarece asupra acestora instanţa este chemată să se pronunţe în mod explicit prin dispozitiv, astfel încât considerentele care sprijină soluţia nu pot fi decât decisive. Considerentele decizorii vizează alte aspecte dezbătute în proces, chiar dacă au legătură cu obiectul cererilor deduse judecăţii.

27. întrucât în cadrul procedurii hotărârii prealabile nu intră în discuţie soluţionarea altor aspecte decât problema de drept cu a cărei dezlegare este învestită înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia pronunţată nu poate conţine considerente decizorii, ci doar decisive, în legătură fie cu însăşi problema de drept sesizată, fie cu inadmisibilitatea sesizării. Cu atât mai mult, nu poate fi conceput ca, atunci când sesizarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost respinsă ca inadmisibilă, eventualele considerente prin care instanţa se pronunţă chiar asupra problemei de drept să fie decizorii. Asemenea considerente ar contrazice dispozitivul deciziei, care nu conţine o soluţie asupra chestiunii de drept, situaţie în care ar trebui asimilate unor considerente indiferente, care nu afectează soluţia adoptată.

28. De altfel, Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 nu conţine aprecieri proprii ale instanţei supreme, în sensul neincluderii echivalentului valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza de calcul al pensiei de întreţinere. Instanţa doar a relevat conţinutul deciziei de îndrumare a Plenului fostului Tribunal Suprem şi al doctrinei, cu scopul de a demonstra că această chestiune a făcut obiect de preocupare şi a fost tranşată în doctrina şi jurisprudenţa anterioare noului Cod civil, nefiind o problemă de drept nouă, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă. Aceeaşi menire o are şi referirea la practica recentă, ulterioară adoptării şi intrării în vigoare a Codului civil.

29. Pe de altă parte, dincolo de paradoxul pe care îl presupune dezlegarea unei probleme de drept printr-o decizie de respingere a sesizării cu acel obiect, este de observat că eventuala inserare a unor considerente decizorii în legătură cu chestiunea de drept ar echivala cu însăşi tranşarea acesteia, din moment ce s-ar pune problema autorităţii de lucru judecat. Or, în acest caz, chiar dacă soluţia nu a fost reflectată şi în dispozitiv, decizia ar produce efecte obligatorii, iar pronunţarea ulterioară a unor hotărâri judecătoreşti cu ignorarea sa nu ar justifica promovarea unui recurs în interesul legii.

30. în concluzie, deoarece, în speţă, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, s-a constatat că problema de drept nu este nouă, motiv pentru care sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, fără a se statua asupra fondului sesizării, recursul în interesul legii este admisibil.

B. Asupra problemei de drept

31. Se impune, mai întâi, a se observa, din cuprinsul art. 527 şi 529 din Codul civil, că legiuitorul a prevăzut că obligaţia de întreţinere este datorată în funcţie atât de nevoia creditorului, cât şi de mijloacele de care dispune debitorul întreţinerii ori pe care acesta le-ar putea obţine.

32. La calcularea întreţinerii se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, de posibilităţile de realizare a lor şi de celelalte obligaţii ale debitorului. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte în raport cu venitul lunar net al părintelui [art. 529 alin. (2) din Codul civil],

33. Din examinarea tuturor hotărârilor judecătoreşti anexate sesizărilor rezultă, în esenţă, că instanţele — atât înainte, cât şi după pronunţarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 —, deşi au soluţionat în mod diferit problema de drept în discuţie, au analizat dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă sau nu un „venit” (mai mult, un „venit lunar net”) sau un „venit cu destinaţie specială”. Astfel, analiza de faţă are în vedere doar această categorie a „mijloacelor” creditorului, menţionată expres în dispoziţiile legale supuse interpretării.

34. In ceea ce priveşte noţiunea de „venit” este de observat că reglementarea din Codul civil referitoare la baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului nu mai face referire doar la „câştigul din muncă” al debitorului [fostul art. 94 alin. (3) din Codul familiei], ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevenţe, dividende, depozite bancare, fructe civile şi industriale ale bunurilor proprii etc.).

35. Niciuna dintre instanţele care au dezlegat în mod diferit problema de drept nu a infirmat caracterul de continuitate pe care trebuie să îl aibă venitul luat în calculul pensiei de întreţinere, nefiind incluse veniturile ocazionale, astfel încât nu se vor dezvolta considerente pe acest aspect, reţinut în mod constant în practica judiciară şi în doctrină, atât în reglementarea Codului familiei, cât şi în actuala reglementare a Codului civil.

36. Ceea ce interesează în speţă este dacă echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un „venit” care trebuie luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere, conform art. 527 şi 529 din Codul civil.

37. După cum rezultă din prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, personalul instituţiilor publice expres menţionate are dreptul, în timp de pace, la hrană gratuită, potrivit unei norme zilnice, corespunzând unor plafoane calorice diferenţiate pe categorii. Hrana se acordă, de regulă, în natură, iar ca excepţie, în bani, prin echivalentul valoric al normei de hrană. în privinţa acestuia din urmă, legiuitorul foloseşte fie termenul de „alocaţie valorică” [art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare], fie pe cel de „valoare financiară” [art. 4 alin. (4) din acelaşi act normativ],

38. Potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „beneficiază de acest drept personalul din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei —Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”. Intră în aceste categorii şi cadrele militare, militarii angajaţi pe bază de contract şi salariaţii civili din aceste instituţii publice, după cum rezultă din art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

39. Toate aceste persoane pot fi considerate că îşi desfăşoară activitatea în baza unui statut special prevăzut de lege pentru fiecare categorie în parte şi, eventual, în baza unui contract individual de muncă (pentru salariaţii civili, doar dacă legea specială prevede încheierea unui asemenea contract). Includerea debitorilor unei obligaţii de întreţinere în categoriile de beneficiari ai dreptului reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se analizează de la caz la caz, prin raportare la dispoziţiile legale incidente (de altfel, actele normative care reglementează statutul acestor categorii de persoane prevăd, generic, dreptul la hrană gratuită, reglementarea din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vizând condiţiile de acordare).

40. Independent de statutul juridic al fiecărei categorii în parte se reţine că persoanele vizate pot fi considerate ca făcând parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, în sensul anexei VII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind vorba despre personal din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

41. Potrivit legii, aceste categorii de persoane beneficiază, după caz, de salariu lunar sau de un venit asimilat salariului, denumit soldă lunară, care includ — pe lângă salariul sau solda funcţiei de bază — indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariate.

42. Ordonanţa în discuţie nu conţine vreo prevedere din care să rezulte că echivalentul valoric al normei de hrană ar reprezenta venit. De asemenea, Codul civil nu defineşte noţiunile de „venit” si de „venit lunar net”, regăsite în art. 527 si 529.

43. în acest context, fiind vorba despre venituri din salarii sau asimilate acestora, sunt incidente prevederile art. 55 din Codul fiscal, care defineşte în alin. (1) veniturile din salarii ca fiind „toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.” Potrivit art. 55 alin. (2) din acelaşi act normativ, sunt considerate venituri asimilate salariilor, în scopul aplicării legii, printre altele, „drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii” [lit. c)].

44. în conformitate cu art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, „(1)în limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni.

(2) Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeaşi materie.”

45. Prin folosirea noţiunii de venit în art. 527 şi 529 din Codul civil s-a intenţionat corelarea cu terminologia consacrată în legislaţia existentă, în sensul însuşirii semnificaţiei acordate prin acte normative în vigoare, iar această intenţie este confirmată de contextul în care noţiunea este folosită.

46. Codul fiscal cuprinde definiţii pentru fiecare categorie de venituri realizate dintr-o activitate desfăşurată de o persoană, în sensul art. 7 alin. (1), inclusiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege.

47. Sunt, astfel, definite: veniturile din activităţi independente (inclusiv venituri din drepturi de proprietate intelectuală — art. 46); veniturile din salarii (art. 55); venituri din cedarea folosinţei bunurilor (art. 61); venituri din investiţii (printre care veniturile din dividende, dobânzi — art. 65); venituri din pensii (art. 68); venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (art. 71); venituri din premii şi din jocuri de noroc (art. 75); venituri din transferul proprietăţilor imobiliare (art. 771); venituri din alte surse (printre care primele de asigurări, onorariile din activitatea de arbitraj comercial — art. 78 şi 791).

48. Tot prin prisma dispoziţiilor Codului fiscal poate fi identificată natura de „venit” a unor sume de bani încasate de o persoană fizică din alte surse decât cele menţionate anterior, precum ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat sau din bugetul asigurărilor de stat. Acestea sunt menţionate în lege (art. 42), printre alte categorii, ca fiind venituri neimpozabile.

49. Dat fiind că obiectivul reglementării regimului juridic al impozitului pe venit a impus legiuitorului stabilirea veniturilor obţinute de o persoană fizică, pe care le-a calificat, după caz, drept impozabile ori neimpozabile, se poate considera că normele fiscale în discuţie sunt relevante pentru identificarea veniturilor debitorului întreţinerii. De altfel, enumerarea din literatura de specialitate a veniturilor ce intră în baza de calcul al obligaţiei de întreţinere, arătată mai sus, se suprapune categoriilor de venituri menţionate în Codul fiscal.

50. Trimiterea la normele fiscale este, însă, utilă în cadrul de faţă şi prin prisma finalităţii identificării veniturilor realizate de debitorul întreţinerii, în condiţiile în care obligaţia de întreţinere se calculează în raport cu venitul lunar net al debitorului.

51. Or, noţiunea de venit lunar net este proprie materiei fiscale, reprezentând baza de calcul al impozitului pe profit şi fiind definită, ca atare, de acelaşi Cod fiscal pentru diferite categorii de venituri, inclusiv pentru venituri din salarii şi venituri asimilate acestora.

52. Ca atare, în virtutea unităţii terminologice ce trebuie asigurată în diferitele acte normative care conţin o anumită noţiune, în acelaşi context, semnificaţia noţiunilor din Codul fiscal de venituri din salarii, venituri asimilate salariilor şi venit lunar net din salariu nu poate fi ignorată în interpretarea şi aplicarea textelor din Codul civil în ipoteza dată, în absenţa unui alt înţeles stabilit de către legiuitor.

53. în raport cu dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, citate anterior, ar însemna că echivalentul valoric al normei de hrană cuvenite potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un venit salarial sau asimilat, din moment ce reprezintă venit în bani obţinut de persoane fizice ce îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. Mai mult, acest caracter s-ar păstra chiar şi atunci când acordarea normei de hrană are loc în natură, de vreme ce, potrivit definiţiei, intră în această categorie şi veniturile obţinute în natură.

54. Cu toate acestea, art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepţie de la alin. (1) şi (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit.

55. Printre acestea [art. 55 alin. (4) lit. a)—r) din Codul fiscal] sunt prevăzute explicit la lit. b) „drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare”.

56. Prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, s-a arătat (pct. 82) că în categoria de sume din art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se cuprind şi „drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională”.

57. In condiţiile în care sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreţinere, deoarece nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică, în concret, această obligaţie, din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut lunar, pe baza căruia se stabileşte venitul net lunar, în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut şi net din salarii.

58. Astfel, în cazul veniturilor din salarii, art. 57 din Codul fiscal prevede că venitul net lunar se calculează (în scopul determinării impozitului, cota de 16% aplicându-se la venitul net) prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni.

59. Pct. 106 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună, conform art. 55 alin. (1)(3) din Codul fiscal, de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate”.

60. Se observă că legiuitorul a exclus, în mod explicit, chiar din baza de calcul al venitului net lunar sumele prevăzute de art. 55 alin. (4) din Codul fiscal, relevante în analiza de faţă.

61. Aşadar, sumele în discuţie nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora şi, ca atare, nu se subsumează noţiunii de „venit”, relevantă în contextul art. 527 şi 529 din Codul civil.

62. Această concluzie este relevantă şi pentru executarea silită a sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, deoarece, potrivit art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în cazul acestor creanţe, salariile şi alte venituri periodice ale debitorului întreţinerii pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net. Este de precizat că, în unele hotărâri judecătoreşti dintre cele anexate prezentelor sesizări, normele de procedură referitoare la urmărirea mobiliară a debitorului au fost aplicate în mod direct, în sensul că, din moment ce echivalentul valoric al normei de hrană din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este insesizabil (fie pentru că nu este inclus în venitul salarial, fie în considerarea afectaţiunii speciale), acesta nu poate fi luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere. Acest argument este greşit, deoarece aplicarea dispoziţiilor referitoare la urmărirea silită a bunurilor debitorului implică un titlu executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească ce conţine obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, calculată în funcţie de venitul lunar net al debitorului. Ca atare, normele nu pot fi aplicate şi în cazul stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, cu finalitatea obţinerii unui titlu executoriu.

63. Constatarea anterioară semnifică, în acelaşi timp, neincluderea aceloraşi sume în salariul lunar sau, după caz, în solda lunară, nefiind drepturi salariale ce pot intra în componenţa sumelor ce reprezintă contraprestaţia muncii prestate de beneficiarii dreptului la hrană gratuită.

64. Este esenţial de precizat, totodată, că, în raport cu constatarea anterioară, este lipsită de relevanţă împrejurarea că sumele de bani în discuţie au caracter de continuitate, cât timp nu reprezintă venituri de natură salarială.

65. Desigur, nu pot fi ignorate considerentele referitoare la raţiunea acordării dreptului în discuţie, anume specificul activităţii depuse de beneficiari şi condiţiile în care aceasta se desfăşoară, ce impun un efort suplimentar pentru menţinerea randamentului optim îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor.

66. Aceste considerente se înscriu în abordarea tradiţională a problemei categoriilor de venituri ce pot fi incluse în baza de calcul al pensiei de întreţinere, pe linia deschisă de Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 a Plenului fostului Tribunal Suprem. în cuprinsul acestei decizii s-a statuat că sporul pentru condiţii deosebite de muncă nu poate fi luat în considerare în acest scop, deoarece este acordat pentru „a da posibilitate materială angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci în condiţiile speciale avute în vedere la acordarea sporurilor”, astfel încât „este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectaţiei sale”. S-a mai reţinut că ignorarea scopului urmărit de legiuitor la acordarea sporului „ar duce la micşorarea posibilităţii de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiţii, aceasta fiind şi împotriva intereselor creditorului întreţinerii”.

67. în doctrină a fost preluată ideea sumelor cu destinaţie specială, care trebuie să rămână în întregime destinate afectaţiunii lor, fără a se indica, însă, alte sume salariale decât cele privind sporul pentru condiţii deosebite de muncă (mediu vătămător, greu sau periculos), abordare menţinută inclusiv în condiţiile actualului Cod civil.

68. Se poate considera că, în funcţie de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea beneficiarii dreptului reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul condiţiilor concrete de acordare, legiuitorul a urmărit compensarea efortului depus de beneficiari prin asigurarea unui aport caloric proporţional, necesar menţinerii stării de sănătate şi a tonusului adecvat desfăşurării activităţii în condiţii optime, aport calculat prin numărul de calorii/zi.

69. în acelaşi timp, însă, nu poate fi ignorat că, în ceea ce priveşte pe beneficiarii dreptului în discuţie, statutul actual reglementat reflectă o multiplicare a drepturilor acordate în considerarea condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii, prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, anexa nr. VII, pentru personalul din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

70. Acestea constau în sporuri (pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, pentru condiţii grele de muncă, pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată), compensaţii (de risc/pericol deosebit pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale; pentru cei care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu), majorări ale soldei de bază (de exemplu, pentru cei care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale), indemnizaţii (de exemplu, pentru personalul care lucrează cu cifru de stat).

71. La acestea se adaugă drepturile prevăzute de legile proprii privind statutul categoriilor de personal din fiecare domeniu — apărare, ordine publică, respectiv siguranţă naţională.

72. în contextul în care toate aceste drepturi pot fi socotite ca având o destinaţie specială (compensarea efortului depus în condiţii speciale de activitate) şi, uneori, se suprapun, criteriul afectaţiunii pentru includerea ori excluderea drepturilor de natură salarială din baza de calcul al pensiei de întreţinere se diluează, fiind dificil de aplicat de la caz la caz. în plus, există riscul ca raportul de proporţionalitate dintre starea de nevoie a creditorului şi mijloacele de care dispune în concret debitorul să fie rupt, cu toate că, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, părinţii au obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia, principiu care se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie, conform art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ.

73. Ca atare, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii observă că este preferabilă raportarea la criteriul naturii de venit salarial, în raport cu dispoziţiile Codului fiscal, ce permite identificarea venitului din salariu sau a venitului asimilat acestuia (ceea ce face, oricum, inutilă stabilirea de către instanţă a destinaţiei speciale, cu atât mai mult cu cât această afectaţiune a fost avută în vedere de către legiuitorul fiscal la determinarea veniturilor salariale, atunci când acestea au caracter de continuitate). în plus, raportarea la acele dispoziţii echivalează cu aplicarea unui criteriu legal, ca atare previzibil.

74. Pentru toate aceste considerente,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

în numele legii

DECIDE:

Admite recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:

în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2015.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Adriana Stamatescu

Publicate în același Monitor Oficial:

(Sava N.).

Facebook Comments

Exclusiv

Tăcere la Romarm și Ministerul Economiei/Ramanerea acestor clanuri de fosti DIE in aparatul operativ actual, implica cele mai mari riscuri ale tarii – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Romania intre Saint George Order & Island si ANRM, prin clarviziunea domnului Dan Hazaparu, omul care opereaza, legendat, prin sosia actorului de pantomima Radu Gheorghe, respectiv dinamciul si, de acum celebrul ofiter de informatii timisorean Petre Rus, sectoarele strategice ale Romaniei, incepand de la cea mai importanta agentie de resurse a tarii, pana la gestionarea informativa, a proiectelor si a intereselor Romaniei in relatiile cu contractorii italieni si francezi ai NATO, proiecte aflate in portofoliile oficialilor si ministrilor care au condus si conduc, in continuare, ministerele economiei, cercetarii, apararii, comunicatiilor si transporturilor etc, printr-un dispozitiv subsecvent eternuui hub din Dealul Feleacului, aflat gestiunea, in comanda si in portofoliul Gen Vasile Puscas, Ovidiu Silaghi, Istvan Nagy, sotul Corneliei Nagy, Vasile Sima etc, alaturi de renumita echipa transilvaneana, pe fileirele bulgaro-ucrainiene ale Rheinmetall.

Ramanerea acestor clanuri de fosti DIE in aparatul operativ actual, implica cele mai mari riscuri ale tarii, expusa, in continuare, complet si permanent, in fata strategiilor aliantei si a programelor comune militare avute, derulate, stabilite si de perspectiva, cu partenerii strategici ai Romaniei, din spatiile european si euro-atlantic, constituie principala amenintare la securitatea Statului Roman.

Incepem seria dezvalurilor noastre prin prezentarea acestor situatii, care au devenit cazuistica NATO si care genereaza, in continuare, reactii nebanuite in randul sistemelor de aliante ale Romaniei, la scara superioara, generand efecte dezastruoase in sistemele de relatii externe ale tarii, care au fost compromise de aceste cercuri militaro-economice, pentru multi ani, de acum inainte.

Concret, partenerii externi ai Romaniei cunosc, in fond, activitatea ‘cercetatorului’ Dan Hazaparu si, in special, din spatial ucrainian, alaturi de faimosii Emanuel Babici – presedintele Uzinsider si Matache Nicolaide, presedintele CA si administratorul Uzinexport. Rezultate: Hidrojet, Krivoi Rog, ambele falimente si pierederi majore pentru Romania, in timp ce respectivii prospera, in continuare, in privat, dupa administrarea dezastruoasa a celor doua obiective. La preluare a aparut consacratul Dan Hazaparu, eroul nostru, care i-a mintit, pe toti: pe romani, pe ucrainieni, pe americani. Dar pe nemtii de la Rheinmetall, cu care opereaza bugetele militare, de aparare ale Romaniei, alaturi de vehicule ale filierei Sofia, nu. Deci Hazaparu a actionat in acord perfect si in conformitate cu planurile laboratorului militar german, contribuind la extragerea altor solutii si jucatori aflati sub umbrella NATO, care au fost exclusi, desi au prezentat solutii superioare sau similare celor achizitionate, dar la preturi dimensionate la jumatate din cele acceptate de partea romana.

Aceasta este contributia responsabililor romani in intel, in calitate de furnizori de expertiza pentru beneficiarul alianta, care epuizeaza bugetul Romaniei si care indatoreaza, pentru zeci de ani, de acum inainte, tara si poporul nostru.

Va rugam sa observati documentele obtinute de specialisti in sectroul de securitate si care ne-au fost puse la dispozitie, pentru informarea opiniei publice romanesti, in legatura cu aceste grupuri de crima organizata care isi au radacinile in Romania.

De asemenea, sesizam institutiile abilitate, cu privire la imprejurarea ca in cluburile aliantei se analizeaza, din ce in ce mai pregnant, “contributia si rolurile romanesti” in programele de cooperare comune, din perspectiva in care tot mai multe state si guverne isi manifeta, deschis, ingrijorarea in raport cu echipele de ofiteri romani care asuma decizii ingrijoratoare chiar si pentru organizatie. De aici si atitudinea de retragere a sprijinului si de resipngere, adesea de repulsie fata de orice vine de la Bucuresti, vis a vis de programele economco-militare, investitionale, VISA Waiver, Schengen, JAI etc.

Oficial, situatia este dupa cum urmeaza, in descrierea de mai jos:

Pe fondul declaratiilor publce ale Ministrului Economiei, pe Facebook, care a anunţat in cursul lunii decembrie că “ industria de apărare are o nouă lege a cooperării tehnologice şi industriale, care va permite definirea mai clară a interesului esenţial al României şi a proiectelor importante care vor fi realizate în domeniul industriei de aparare cu capital de stat sau privat. De aceea, noua lege simplifică procedurile, clarifică responsabilităţile şi obligă la cooperare interinstituţională, achiziţia făcându-se simultan cu semnarea acordului de cooperare tehnologică şi industrială. Oficiul de Compensare pentru Tehnică Specială se va transforma în Agenţia Română de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare şi va primi atribuţii noi. Îmi doresc ca să putem realiza analize cost-beneficiu premergătoare deciziilor de transfer tehnologic, dar şi o monitorizare a progresului proiectelor cu acţiuni de corecţie în timp real”,  apare noua linie a Romanie, in domeniu, Stefan Radu Oprea menţionand că noua lege aprobată in sedinţa de guvern sub forma Ordonanţei de Urgenţă, răspunde cerinţelor europene stabilind interesul esenţial în conformitate cu art. 346 din TFUE.

Astfel, România va moderniza sistemele de apărare antiaeriană Oerlikon cu ajutorul Rheinmetall / Cât costă contractul și în ce constă?

Ministerul român al Apărării a încheiat un contract cu producătorul german Rheinmetall pentru modernizarea completă a sistemelor de apărare aeriană Oerlikon GDF 103 ale țării.

Cât costă contractul semnat de România cu Rheinmetall și în ce constă?

Contractul se ridică la o valoare de 325 de milioane de euro şi include livrarea a patru sisteme (șase instalații artileristice per sistem), precum şi asigurarea de pregătire, piese de schimb şi alte servicii.

Două sisteme de apărare aeriană vor fi livrate în termen de 24 de luni, iar celelalte două în interval de trei ani.

„Această primă comandă substanțială din partea guvernului român ne lărgește amprenta în Europa Centrală. De asemenea, subliniază rolul Rheinmetall ca furnizor principal de sisteme de apărare aeriană la sol. Mai mult, comanda va consolida capacitățile defensive ale UE și NATO pe flancul estic al Europei, lucru de care suntem foarte bucuroși”, afirmă Armin Papperger, președintele consiliului executiv al Rheinmetall AG.

Rheinmetall operează deja de câteva luni în România, la Satu Mare, un centru de mentenanță unde întreține vehicule militare.

Fiecare dintre sistemele comandate constă în sistemul de control al tirului Oerlikon Skymaster TLCN, un sistem de radar 3D X-Band Tactical Acquisition sau X-TAR3D, şase tunuri GDF009 TREO Oerlikon Twin Guns calibru 35 mm şi două autospeciale de mare tonaj pentru transportarea sistemului de control al tirului şi sistemului radar de urmărire, potrivit companiei germane.

România are în dotarea Forțelor Terestre 36 de instalații artileristice duble (72 de tunuri) Oerlikon GDF-003. Conform actualului contract de modernizare, la noul standard GDF-009 vor fi aduse 24 de instalații artileristice (48 de tunuri).

Forțele Terestre Române au în dotare sistemul antiaerian Oerlikon (Oerlikon GDF-003) – instalații artileristice cu câte două tunuri antiaeriene de 35mm care se instalează în locurile unde trebuie să asigure protecția antiaeriană.

Sistemele sunt „mobile” în sensul în care pot fi împachetate și mutate în alt loc. Similar, și radarele lor sunt montate pe camioane care fac parte din baterie.

Complexul Oerlikon 2×35 mm – În total 72 de tunuri antiaeriene (36 de sisteme) care au fost cumpărate de la Elveția și cu care România a participat doi ani consecutiv la contingentul NATO din Polonia.

Potrivit comunicatului de presa official, al Rheinmetall, Ministerul român al Apărării a încheiat un contract cu Rheinmetall pentru modernizarea temeinică a sistemelor de artilerie de apărare aeriană Oerlikon GDF 103 ale țării. Pentru întreprinderea tehnologică din Düsseldorf, aceasta este prima comandă importantă din România, stat membru NATO și UE. În valoare de aproximativ 328 de milioane de euro, contractul include livrarea a patru sisteme, precum și instruire, piese de schimb și alte servicii. Două sisteme urmează să fie livrate în următorii doi ani și alte două în trei ani.

„Această comandă substanțială pentru prima dată din partea guvernului român ne lărgește amprenta în Europa Centrală. De asemenea, subliniază rolul Rheinmetall ca furnizor principal de sisteme de apărare aeriană la sol. Mai mult, ordinul va consolida capacitățile defensive ale UE și NATO pe flancul estic al Europei, lucru de care suntem foarte bucuroși”, afirmă Armin Papperger, președintele consiliului executiv al Rheinmetall AG. În Satu Mare, România, aproape de granițele țării cu Ucraina și Ungaria, Rheinmetall operează deja de câteva luni un hub de service, unde întreține și deservește vehicule militare.

Fiecare dintre sistemele comandate constă dintr-un sistem de control al incendiului Oerlikon Skymaster TLCN; un radar de achiziție tactică X-Band 3D sau X-TAR3D; șase tunuri duble GDF009 TREO Oerlikon de 35 mm, inclusiv încărcător automat; și două autospeciale de mare tonaj pentru transportul sistemului de control al incendiilor și radarul de urmărire.
Un sistem de artilerie antiaeriană Oerlikon modernizat, soluția de apărare aeriană Skynex a Grupului este un sistem de apărare aeriană la sol modular, flexibil, pentru protecția obiectelor și instalațiilor staționare la distanță scurtă și scurtă. Reprezentând cel mai recent stadiu al tehnicii, este capabil să angajeze simultan până la patru ținte la distanță foarte scurtă, inclusiv ținte terestre.
Soluțiile de apărare aeriană bazate pe tun din familia de produse Skynex se pretează în mod special pentru operațiunile la distanță apropiată, unde rachetele ghidate sunt ineficiente. Efectorii utilizați aici sunt tunurile automate Oerlikon cu tragere rapidă, cu o rată de tragere de 1.100 de cartușe pe minut și o rază efectivă maximă de până la 4.000 de metri.

Acestea sunt elementele oficiale, arate publicului. In realitate, este vorba de un sabotaj generalizat al industriei de aparare care, deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, vrea, prin conducerea actuala a Romarm, să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament.

Ancheta noastra jurnalistica, sprijinita de experti in sectorul de aparare a descifrat, precis, adevarate planuri si intentii ale vectorilor implicate in mod active si care staruie si persevereaza in actiunile lor de subminare a acestui  sector strategic, de atatia ani, sector care s-a consacrat prin distrugerea totala, ireversibila a ca[acitatilor de aparare a Romaniei, situatie cunoscuta, in fond, de partenerii strategici si de aliatii Romaniei care s-au edificat, pe deplin cu privire la actiunile de complot sistematice care au condus la distrugerea sectorului de productie militara a ttarii, dar si continuarea, in desfasurare, prin diferite forme, a unor entitati, romanesti si straine care, prin repreentanti, la varf, consacrati ca specialist in domeniu, contribuie, in present la anihilarea oricarei tendinte de revigorare sau restructurare a vreunui segment al productiei de aparare.

Ancheta noastra jurnalistica, bine documentata, isi propune s ava prezinte date si documente clare, explicitae, care demonstreaza, alaturi de alte mijloace mass-media romanesti, actiunile acestro grupuri care beneficiaza de pozitiile si atributelle inca detinute ale unor tradatori, unii dintre acestia inca fiind in indeplinirea unor roluri active in sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, duppa ccum chiar acestia declara, in diverse medii, de referinta, deconsiprate de structurile nationale competente romanesti.

Astfel, iscusitul nou director dirijand “corespunzator” Romarm face pulbere industria de apărare, dispunand scoaterea a aproximativ de 400 de tone de pulberi de la Rezervele de Stat, pentru ca industria de apărare românească să poată produce muniție, context in care Compania Națională Romarm, condusă de Emanuel Ioana, vrea să o vândă, pe repede înainte, magnatului bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO.

O afacere controversată, în contextul în care Romarm cumpără anual pulberi din Serbia pentru a asigura materia primă companiilor de stat pe care le gestionează în numele Ministerului Economiei, condus de pesedistul Radu Oprea.

Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat pentru DeFapt.ro că filialele Romarm, companii cu tradiție în producția de muniție, au refuzat contracte pe bandă rulantă din cauza lipsei de pulberi.

Fabricile de armament românești deținute de Compania Națională Romarm, din subordinea Ministerului Economiei, sunt dependente de pulberea sârbească pentru a produce diverse tipuri de muniție pentru export, dar și pentru Armata Română.

Principalul furnizor de pulbere pentru industria de apărare românească este Uni Global, o firmă sârbească controlată de Nebojsa Novakovic. Acesta este unul dintre cei mai mari și comercianți de arme din Balcani.

Recent, însă, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, condusă de Georgian Pop, a scos din depozitele statului în jur de 400 de tone de pulberi pentru fabricile de armament românești. Părea o oportunitate extraordinară pentru industria românească de apărare. Motivul scoaterii pulberilor din Rezerva de Stat: substanțele sunt aproape de expirarea duratei de viață.

De exemplu, s-au scos zeci de tone de pulbere nitroceluloză produsă în perioada 1991 -1995. Un alt tip de pulbere, VT, a fost produs în anul 1990. Pulberea VU-FL datează din perioada 1995-2000.  O parte din aceste tipuri de pulberi a ajuns la Uzina Mecanică Plopeni, restul, la Carfil. Ambele, fabrici producătoare de armament ale Romarm.

Pe fir a intrat, însă, magnatul bulgar Emilian Grebev, patronul firmei EMCO, care vrea să obțină pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României pentru compania sa. În acest sens, a început să facă demersuri la Romarm pentru a cumpăra pulberea ajunsă la cele două fabrici de armament românești.

Romarm, sub conducerea lui Emanuel Ioana, și-a arătat deja disponibilitatea de a vinde pulberea. De exemplu, Șerban Ianculescu, șeful serviciului export din cadrul Romarm, a anunțat, printr-un mesaj intern, intenția companiei EMCO de a achiziționa pulberea.

DeFapt.ro l-a întrebat pe Bogdan Hera, directorul comercial al Romarm, de ce se vrea ca pulberea primită de la Rezervele de Stat ale României să fie vândută în Bulgaria. „Nu aș putea să vă răspund la întrebarea asta. Nu pot să vă confirm sau nu că vrem să o vindem”, a spus directorul Bogdan Hera.

Tăcere la Romarm și Ministerul Economiei

Întrebat dacă România mai importă pulberi din Serbia, Bogdan Hera a precizat că informațiile au un caracter confidențial.

DeFapt.ro, alaturi de alte mijloace de presa  [hotnews] si comunicatele Rheinmetall, a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, directorul general al Romarm, în legătură cu vânzarea pe care o pregătește către compania EMCO, dar acesta a refuzat să răspundă la solicitarea transmisă.

Emanuel Ioana, fost consilier economic de la Ambasada României de la Berlin, a fost livrat, preluat si acceptat șef la Romarm, pe ocultele filiere descrise.

Bulgarii cumpără, astfel, pulbere ieftină și o revând scump

Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, știe prea bine cum se fac afacerile cu pulberi la nivelul Romarm. „Vindem în Bulgaria ieftin și pe o urmă bulgarii o să ne-o vândă nouă, în industria noastră. S-au mai întâmplat lucruri din astea”, a spus râzând liderul de sindicat.

Acesta a precizat că i-a trimis un material ministrului Radu Oprea în contextul în care fabricile de armament românești au avut o perioadă de aproximativ trei luni în care nu au avut nici un gram de pulbere pentru producția de muniție. In atare situatie, fabricile românești refuză contracte din lipsă de pulberi

„Fabricile au suferit de lipsă de pulberi pentru muniție. Via Bulgaria ne costă foarte mult pe noi, în loc să o dea direct industriei românești pentru îmbunătățire. Bulgarii zic că fac o îmbunătățire și o bagă din nou pe piață. Una dintre țările în care bagă pulberea bulgarii este chiar România”, a declarat Constantin Bucuroiu.

Liderul de sindicat atrage atenția că există pericolul să ne trezim în situația, așa cum s-a mai întâmplat, în care să nu primim pulbere de la sârbi. „Avem penalizări chiar de la armata noastră pentru că nu am livrat muniția la timp. Sunt foarte multe contracte care se refuză din cauza lipsei de pulberi.

Industria românească, în loc să meargă mai departe, stă pe loc și are pierderi. Pe urmă vine Guvernul cu măsuri de austeritate că sunt pierderi”, a declarat Bucuroiu.

Bulgarul Gebrev, otrăvit de GRU

Magnatul armelor din Bulgaria, Emilian Gebrev, a cărui companie, EMCO, produce o mare parte din muniția și obuzele de tanc pe standarde sovietice, a declarat pentru Financial Times că rușii au încercat să-i saboteze fabricile și depozitele de armament.

Producătorul de arme a spus că agenții serviciilor secrete militare ruse (GRU) care au încercat să-l omoare de două ori în 2015: „Au acționat în mod evident la comenzi de la un nivel foarte înalt la Moscova”.

Emilian Gebrev a fost otrăvit în anul 2015 cu o substanță de tipul celei folosite trei ani mai târziu împotriva fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Afaceristul bulgar a intrat în comă câteva săptămâni, dar și-a revenit. Procurorii responsabili de cazul Gebrev au descoperit implicarea a trei agenți GRU, dar ancheta a fost suspendată în 2020, motivându-se lipsa asistenței juridice internaționale.

Cam acesta este contextul care genereaza si perpetueaza rolurile cadrelor si agentilor romani recrurati, predati, sau aflati in slujba altora, in directiile subminarii economice, financiare, investitionale, strategice, militare, a productiei de aparare a tarii noastre, cu precizarea ca am fost informati, recent, ca alti jucatori calibrati au fost rescosi din conservare si au fost inserati in formulele de jocuri operationale si pe care ancheta noastra jurnalistica le prezinta:

Cazul RAID in care agentii NU romani interpreteaza roluri desavarsite, pe scena sectorului militar, ii remarca pe actorii Ionel Rusen, Dougas Andreson, A. Cazacu fiind, de acum personaje consacrate. Echipa colorata international, care a atras si beneficiaza si de un personaj “atras”, cu pasaport american, intentioneaza, official, sa lanseze o linie completa de 5.56 si 7.63, pe filierele coordonate de domnul Nagaru, aflat la preluarea si in exercitiul dirijarii Romanian Allied International Defence.

Aceasta este firma care vizeaza sa il mai pacaleasca, inca o data, printr-un contract de audit sau advisoring, pe omul de afaceri Gigi Becali, care crede ca un investitor american va prelua obiectivul.

Concomitent cu lupta de preluare, sub control, a sectorului, se deruleaza alta actiune, descifrata de si prin Operatiunea “Otokar Defence”, turcii gasind corespondent in agentul Dorin Iacob, fostul ofiter de militie, in prezent analist al unui post de televiziune central, care face obiectul atentiei unora si a altora, pentru marsutizarea fiului sau, in calitate de administrator special al Clubului Dinamo Bucuresti, pe anumite filiere de interese subterane si clandestine. Fiul a fost si este sustinut, in continuare, prin neanceperea unor anchete si campanii de presa, actiuni care au la baza santajul… Din aceste considerente, situatia falimentului incert al Clubului Dinamo s-a prelungit, atatia ani, administrator fiind, mentinandu-se si pastrandu-se in conformitate cu situatia, prin care clubul in faliment a asigurat beneficii, favoruri, avantaje etc, echipei familiei Iacob, tata – Dorin si fiu – Vlad.

Adevarata parghie de presiune si de exercitare a influentei echipei tatalui!

Tinta Grupului IACOB este constituita de atingerea obiectivului actiunii programului de achizitii a unui numar de 900 de masini “usor blindate”, iar din pozitia sa, actionand dirijat, pe directia Galati – Bucuresti, sa destructureze competitia, respectiv sa ii elimine, pe orice cai pe concurentii: NUROL MAKINA (Turcia), SHARPA (Franta), alte companii similare, din Spania si Statele Unite, care au prezentat oferte superioare din punctul de vedere al elementelor calitate – pret, ofset etc, end-user-ului MApN.

Semnificativ este faptul ca un inalt decizional al unei structuri nationale este monitorizat si partenerii strategici au dovedit, prin schimburi de informatii, derulate cu doua agentii europene, legaturile si actiunile sale in aceste operatiuni, pe filierele dispozitivelor care opereaza specific in zona de influenta a Judetului Neamt, curierul intre comandantul din Bucuresti si beneficiarul institutional fiind Ionel Arsene, a carui formula a inclus, in roluri ministeriale, pe post de consilier al prestigiosului Danut Andrusca, si un fost sef al Sectiei Dambovita, ulterior cadru didactic ANI, care a fost pensionat operativ prin interventiile colegilor din catedra academiei.

In final va reamintim, stimati cititori, ca Danut Andrusca a fost ministrul economiei si, in calitatea si in demnitatile sale, a avut, in portofoliu si in administrare, ranguri si prerogative alaturi de consilierul Rizea Marian, sectorul de aparare al Romaniei. Va dati seama, cine, ce, cum?

Ne mai intrebam, azi, cum a fost posibil ca aceste personaje sa fie desemnate sa faca ceva benefic pentru tara si pentru romani?

Sa nu uitam criteriile de punctare, selectie si desemnare, intrucat ministrul Danut Andrusca s-a calificat, alaturi de echipele sale, pe deplin, fiind desemnat, astfel, sa preia si sa conduca si a indeplinit, cu success, functiile: Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, in calitate de administrator special, consilier personal al ministrului secretar de stat responsabil pentru energie, administrator special Cuprumin S.A., presedinte CA al Conversmin S.A., deputat in Parlamentul Romaniei, ministrul economiei etc.

Sa ne mai miram cum a ajuns Romania astazi, asa? Vom reveni. (Cerasela N.)..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Sindicatul Politistilor- Sidepol sustine orice formă legală de protest și este alături de cetățenii României – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

În contextul actualelor mișcări de protest ce tind să cuprindă întreaga țară, Guvernul a apelat – din nou – la jandarmi și polițiști, uitând cum nu mai puțin de câteva luni în urmă și-au bătut joc de ei, sacrificându-i pe altarul ”reformei pensiilor speciale (”nesimțite”)” în numele pactului antisocial-antidemocratic cu judecătorii.

E o situație jenantă în care îi vedem pe jandarmi și polițiști, siliți spre discreditare și oprobiu public pentru confortul propriilor lor călăi. E drept că avem destui printre noi fără scrupule și pic de testosteron, gata oricând să se arate utili factorului de comandă, dăruindu-se cu avânt proletar și fără pic de rațiune. Nu cred să vedem vreodată gesturi similare acelora ale polițiștilor francezi care solidarizau in corpore cu protestatarii, aruncând simbolic cătușele pe asfalt, nu avem noi această cultură… abia credem că am ieșit din comunism. În realitate, bâjbâim prin labirintul Minotaurului.

Toată țara este nemulțumită față de măsurile de austeritate, până și casta intangibilă a judecătorilor era mai dăunăzi în grevă ”legală”. Singurii care nu au de suferit sunt parlamentarii, deși, în cazul acestora, poporul a votat prin referendum reducerea numărului lor la jumătate și deci am fi vrut ca măsurile de austeritate anume de aici să înceapă.

Vedeam un protestatar cum mișca telefonul printre jandarmi și polițiști, întrebându-i dacă aceștia consideră că protestatarii au dreptate. Cu toții, subofițeri, agenți și ofițeri ezitau să răspundă… frica față de consecințe le-a intrat în oase. Mulți tineri, neexperimentați, în fața unei situații confuze, când trebuie să-ți înghiți propriul năduf și pornirea instinctuală de a te alătura protestatarilor și să urli contra Guvernului, cât te țin bojocii. Nu poți, ești la dispoziție.

Altminteri, am văzut atitudini deplin lăudabile ale polițiștilor care au comunicat deschis cu protestatarii, i-au încurajat și îndemnat să continuie protestul. Câtă vreme este o acțiune legală și nu degenerează în violențe, protestele nu au de ce să fie împiedicate. Riscul escaladării situației vine doar dinspre declarațiile Guvernului că ”nu se simt intimidați”, în loc să recurgă la negocieri imediate.

Ne întrebau unii polițiști trimiși ”în prima linie”, contra crezului lor, ce au de făcut. Iar noi nu putem spune altceva decât să respecte dispozițiile LEGALE, au precizat cei de la sindicatul Diamantul.

În acest caz, sunt deosebit de utile dispozițiile art. 23 din HG 991/2005, Codul de etică și deontologie a polițistului:

” ARTICOLUL 23
Răspunderea poliţiştilor

(1) Poliţistul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi omisiunile sale, în condiţiile legii. El are datoria să se ABȚINĂ de la executarea ordinelor şi misiunilor vădit ilegale, având obligaţia de a-şi informa de îndată şefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât şi prin RAPORT SCRIS.

(2) Abţinerea de la executarea ordinelor şi misiunilor în condiţiile alin. (1) NU ATRAGE răspunderea disciplinară a poliţistului.

(3) Poliţistul care deţine o funcţie de conducere răspunde pentru dispoziţiile date subordonaţilor în temeiul autorităţii pe care o exercită potrivit prevederilor legale.

(4) Prin modul de organizare a relaţiilor ierarhice în cadrul poliţiei se asigură posibilitatea identificării superiorului responsabil de acţiunile sau inacţiunile poliţistului în exercitarea atribuţiilor profesionale.”

Așadar, pentru că tensiunea este în creștere rețineți că REFUZUL executării dispoziției superiorului vă trimite în cercetare disciplinară, nu însă și ABȚINEREA. Aveți dreptul să vă ABȚINEȚI de la executarea imediată a dispoziției până când șeful vă prezintă în scris TEMEIUL LEGAL al CONȚINUTULUI DISPOZIȚIEI sale. Nu a dreptului de a dispune ci a ceea ce dispune el, că nu mă poate trimite să mă arunc de pe casă ori să fac pipi pe treptele Guvernului, dezvaluie presedintele sindicatului Diamantul.

În timpul liber, nimeni nu ne poate împiedica să ne alăturăm protestatarilor, oriunde se adună aceștia, chiar și în fața parlamentului. Guvernanții trebuie să guverneze cu frica față de popor, altminteri avem ceea ce avem. Sindicatul Polițiștilor din România ”Diamantul” susține revendicările protestatarilor.

Iar cei aflați în misiune, rețineți că principiul legalității activității funcționarului public cu statut special presupune că, în exercitarea atributiilor sale politistul este obligat sa respecte legea, precum si drepturile si libertatile constitutionale ale persoanelor! Vedeți și art. 3 și 4 din Legea 360/2002.

Apropo, n-ar strica să verificați dacă nu cumva sunteți siliți să comiteți infracțiunea de la art. 339 din Codul Penal ”(1)Instalarea de mijloace de semnalizare rutieră sau modificarea poziţiilor acestora, fără autorizaţie eliberată de autorităţile competente, de natură să inducă în eroare participanţii la trafic ori să îngreuneze circulaţia pe drumul public se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează aşezarea de obstacole care îngreunează sau împiedică circulaţia pe drumul public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.”

Printre altele, procedura de sistem PS-IGPR-DR-06 precizeaza expres următoarele, la punctul 5.3.1.15: ”În niciun caz nu este permisă oprirea vehiculelor prin bararea drumului cu autospeciala sau motocicleta poliției”, dezvaluie Vitalie Josanu – Președinte SPR Diamantul. (Cristina T.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Afaceri

Tot ce Trebuie să Știi despre Anvelopele Off Road

Publicat

pe

Când vine vorba de explorarea terenurilor neexplorate și de provocările conducerii off road, alegerea corectă a anvelopelor este esențială. Anvelopele off road nu sunt doar un accesoriu pentru vehiculul tău, ci un factor cheie care îți poate influența atât performanța, cât și siguranța. Acest articol îți va oferi o perspectivă detaliată despre tot ce trebuie să știi despre anvelopele off road, începând de la diferitele lor tipuri și până la cum să le alegi și să le întreții corespunzător.

Tipuri de Anvelope Off Road

  1. Mud-Terrain (MT): Aceste anvelope sunt special concepute pentru noroi și terenuri extrem de moi. Cu banda lor de rulare agresivă și canelurile adânci, sunt perfecte pentru a te târî prin cele mai dificile condiții.
  2. All-Terrain (AT): Sunt mai versatili, oferind o performanță echilibrată atât pe drumuri pavate, cât și pe terenuri accidentate. Aceste anvelope sunt o alegere excelentă pentru cei care folosesc vehiculul lor off road în mod regulat, dar care au nevoie și de o conducere confortabilă pe drumuri obișnuite.
  3. Rock-Crawling: Proiectate pentru traseele stâncoase, aceste anvelope au blocuri mari de rulare și flancuri întărite pentru a rezista la tăieturi și perforații.

Alegerea Anvelopelor Potrivite

  1. Mărimea: Asigură-te că alegi dimensiunea corectă pentru vehiculul tău, ceea ce va influența direct capacitatea de manevrabilitate și confortul în timpul conducerii.
  2. Tipul de Teren: Alege anvelopele în funcție de tipurile de teren pe care le vei aborda cel mai des. Nu există o anvelopă perfectă pentru toate tipurile de teren, așa că alegerea trebuie să fie specifică nevoilor tale.
  3. Durabilitate: Anvelopele off road sunt supuse unor condiții grele. Alege anvelope fabricate din materiale durabile și cu un design care poate rezista la abraziuni și tăieturi.

Întreținerea Anvelopelor Off Road

  1. Verifică Presiunea: Presiunea corectă în anvelope off road este crucială pentru a asigura performanța optimă și pentru a preveni uzura prematură.
  2. Inspectează Regulat: Căută semne de uzură, tăieturi sau alte avarii care ar putea afecta performanța anvelopelor.
  3. Curățare După Utilizare: După o aventură off road, este important să cureți anvelopele de noroi, pietriș sau alte resturi pentru a preveni deteriorarea.

Beneficiile Anvelopelor Off Road

  1. Performanță Îmbunătățită: Cu tracțiune și stabilitate sporite, vei putea naviga prin terenuri dificile cu mai multă încredere.
  2. Confort în Conducere: Anvelopele adecvate pot reduce vibrațiile și zgomotul, îmbunătățind experiența de conducere.
  3. Siguranță: Reduc riscul de derapaje sau pierdere a controlului în condiții de drum dificile.

Concluzie

Anvelopele off road sunt elementul esențial pentru orice aventură în teren accidentat. Ele nu doar îmbunătățesc performanța și siguranța vehiculului tău, dar îți pot transforma experiența de conducere, permițându-ți să explorezi locuri noi și provocări fără griji. Cu sfaturile și informațiile oferite în acest articol, ești acum echipat pentru a face alegerea potrivită și pentru a te bucura de aventurile tale off road la maxim.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Oradea

Uncategorized7 ore inainte

TikTok lansează funcția Add to Music App în România

Add To Music App duce mai departe puterea descoperirii muzicii pe TikTok și contribuie la consumul de muzică pe principalele...

Uncategorized7 ore inainte

De ce este mai bine să cumperi o unitate SSD sau NVMe în loc de una HDD

Cred că suntem cu toții de acord că unitățile HDD, care au fost odată forța dominantă, au pierdut bătălia cu...

EvenimentO zi inainte

NAVITEL R285 2K – Cameră de bord modernă echipată cu funcționalități avansate

În contextul unei piețe dinamice a tehnologiei auto, NAVITEL își reafirmă poziția de lider prin consolidarea ofertei de camere auto de...

UncategorizedO zi inainte

Funcția de urmărire a ochilor de la HONOR poate controla mișcarea mașinii VIDEO

Te invităm să descoperi cea mai recentă inovație HONOR și să experimentezi o nouă eră a condusului prin intermediul funcției de...

UncategorizedO zi inainte

Ce artisti ajung la Summer Well in 2024?

In perioada 9-11 august 2024 ne dam întalnire la a 13-a editie de Summer Well, care se va desfasura la...

Uncategorized2 zile inainte

Samsung a prezentat gama de dispozitive îmbunătățite cu AI din 2024 în cadrul evenimentului “World of Samsung”

“World of Samsung” celebrează modul în care inteligența artificială permite noi experiențe de viață conectată prin intermediul seriei de produse...

Uncategorized2 zile inainte

Procesorul Nothing Phone (2a), proiectat împreună cu MediaTek

Nothing, compania de tehnologie cu sediul la Londra, a anunțat astăzi că Phone (2a) va avea un procesor personalizat Dimensity...

Eveniment3 zile inainte

Studiu ÎntreVecini: 65% dintre români declară că nu-și cunosc vecinii deloc sau că îi cunosc în mică măsură

80% dintre români și-ar dori să se înțeleagă mai bine cu vecinii și să poată apela la ei în caz...

Uncategorized4 zile inainte

AOC dezvăluie o nouă generație de monitoare, redefinind eleganța pentru spațiul tău de acasă și birou

Noua serie AOC B3 include modele cu margini ultra înguste, conectivitate USB-C și rate de reîmprospătare de 100 Hz București,...

Uncategorized7 zile inainte

Oportunități și Provocări în Construcții, ediția cu numărul 3!

 Îți place să fii la curent cu cele mai noi tendințe și inovații din domeniul construcțiilor? Atunci nu rata evenimentul...

UncategorizedO săptămână inainte

OnePlus 12 și OnePlus 12R disponibile în pachete speciale pe oppostore.ro

București, 15 februarie 2024 – Cele mai noi smartphone-uri din portofoliul brandului global de tehnologie OnePlus, modelele OnePlus 12 și OnePlus...

UncategorizedO săptămână inainte

Alecsandra Roman este noul Chief Marketing Officer Voxa

București, 14 februarie 2024 – Voxa, liderul aplicațiilor de audiobook-ri și e-book-uri din România, își consolidează echipa de management regional...

EvenimentO săptămână inainte

Camera auto de bord NAVITEL R9 DUAL: Inovație și siguranță într-un singur dispozitiv

NAVITEL, lider în tehnologie GPS, prezintă cu mândrie camera auto pentru bord NAVITEL R9 DUAL, o soluție avansată cu doi...

UncategorizedO săptămână inainte

Cum ne pregătim pentru alegerile europene din 2024

Peste 134 de milioane de oameni din Europa* vin pe TikTok în fiecare lună, iar mulți dintre aceștia vor vota...

UncategorizedO săptămână inainte

PC Garage anunță campania de Valentine’s Day “Vrei sa fiu a ta de gaming?”

București, România – 14 februarie 2024 – PC Garage, unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT și electronice din...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Zyxel – noi standarde de viteză și tendințele cheie pe zona de networking pentru 2024

Kevin Drinkall, Director – Marketing și Strategie GTM, EMEA la Zyxel Networks, ne dezvăluie tendințele majore în tehnologia de rețea...

Știrile Săptămânii