Exclusiv
Ma uimeste pasivitatea autoritatilor, altele decat politia, precum si a societatii civice, cu privire la abuzurile politiei locale/nationale fata de cetateni care nu “respecta” masurile instituite de starea de alerta si nu numai!
Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități au cerut în mod deschis, în interiorul Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desființarea CNATDCU.
Un prim pas a fost deja făcut. Luni dupa-amiază, Biroul Permanent al CNR a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.
Ideea desființării CNATDCU a fost lansată Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
Printre susținătorii ideii se numără rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, universitatea care nu are școală doctorală, sau Liviu Pop, cel care a încercat să obțină un titlul de doctor la Academia de Poliție în baza unei teze plagiate. Lista întreagă a rectorilor care susțin ideea se găsește în text.
Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a justifica de ce CNATDCU trebuie desființat.
- Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noilor membri CNATDCU, unii rectorii plănuiesc desființarea acestuia.
- Ideea a lansat-o Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
- Rectorii invocă acum faptul că CNATDCU e o instituție de tip sovietic, că birocratizează procesul de acordare a titlurilor și se raliază ideii de reformă a „arhitecturii sistemului de învățământ superior”.
- Printre cei care pretind că vor să facă reforma se numără șase foști miniștri care au condus educația și cercetarea, deci au avut ani la rând toate instrumentele să o facă: Ecaterina Andronescu (patru mandate), Mihnea Costoiu (un mandat), Sorin Cîmpeanu (un mandat), Adrian Curaj (un mandat), Liviu Pop (două mandate) și Valentin Popa (un mandat).
- Cei care sprijină ideea desființării CNATDCU susțin că universitățile pot elimina singure plagiatele în teze de doctorat și alte forme de fraudă academică comise de propriile cadre didactice.
- Totuși, CNATDCU a pronunțat în ultimii 4 ani 49 de verdicte definitive de plagiat în teze girate de 10 universități românești.
- Noul CNATDCU, pe care unii rectorii îl vor acum desființat, urmează să analizeze sesizări de plagiat ale unor persoane publice influente printre care se numără Bogdan Licu (procuror general adjunct), Bogdan Despescu (secretar de stat în Ministerul de Interne) și Mihai Tudose (fost premier, actual europarlamentar PSD).
Un puternic curent de opinie care susține desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) s-a cristalizat în ultimele zile printre rectorii de universități, după ce Ministerul Educației a făcut publică, vinerea trecută, componența noului consiliu.
CNATDCU este instituția care acordă, în urma propriei evaluări, titlurile de doctor și pe cele de conducător de doctorat, și care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat.
Spre deosebire de alte dăți, când desființarea Consiliului părea doar o idee îndrăzneață, acum această posibilitate se conturează tot mai clar.
Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – structură care reunește rectorii a 74 de universități acreditate din România, de stat și private – a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.
Hotărârea, una fără precedent în învățământul academic din România, a fost luată rapid, luni după-amiază, la numai trei zile după ce componența noului CNATDCU a fost făcută publică.
Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a caracteriza CNATDCU.
Nemulțumirea acestora, exprimată acum fără rezerve, a fost accentuată de alte două motive principale, dincolo de cel legat de structura noului Consiliu, care reunește membri greu de controlat:
- faptul că rectorii au fost eliminați din procesul de selecție al CNATDCU, decizie prin care a fost eliminat controlul acestora asupra comisiilor;
- faptul că Ministerul Educației nu a ținut cont de existența avizelor date de Consiliile de Administrație ale universităților, solicitate de către CNR, prin care persoanele neagreate de conducerile universităților puteau fi eliminate din procesul de selecție.
Declicul
Revolta rectorilor a apărut la scurt timp după publicarea de către Ministerul Educației a componenței nominale a noului CNATDCU.
Din cei peste 1.100 de profesori și cercetători care au aplicat pentru a dobândi calitatea de membru CNATDCU (mandatul 2020-2024), în noua structură au fost selectați 543 de membri, din care 21 membri în Consiliul General, 69 de membri în paneluri pe domenii fundamentale și 493 membri în comisiile de specialitate.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București au cea mai semnificativă reprezentare, fiecare de peste 8% din totalul membrilor.
Un procent cumulativ de până la 50% din total este asigurat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București.
Potrivit unor surse din mediul universitar, după ce aceste date au fost făcute publice, rectorii au început să își exprime nemulțumirile în interiorul Consiliului Național al Rectorilor.
Componența unor comisii, a unor paneluri, dar și a unor persoane numite la conducerea unor comisii, paneluri sau chiar în Consiliul General, precum și excluderea altora, a generat revolta rectorilor.
În timpul discuțiilor, rectorii au trecut foarte repede de la exprimarea unor nemulțumiri punctuale la ideea și chiar la planul de desființare a CNATDCU.
S-au exprimat fără echivoc în favoarea desființării CNATDCU Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov, Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Smaranda Angheni, fostul rector al Universității „Titu Maiorescu” din București și, nu în ultimul rând, Valentin Popa, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – care este și președintele CNR.
Lor li se adaugă și trei foști miniștri ai Educației: Ecaterina Andronescu, Liviu Pop și Adrian Curaj.
O poziție ceva mai nuanțată are Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care susține că este necesară o regândire a întregii arhitecturi a învățământului superior românesc, care să includă și eliminarea consiliilor consultative ale Ministrului Educației, printre care se regăsește și CNATDCU.
Întrebați despre pozițiile lor, majoritatea celor enumerați au admis că susțin ideea de desființare a CNATDCU și de mutare a atribuțiilor de acordare a titlului de doctor către universități, invocând autonomia universitară.
Ideea
Cel care a lansat în Consiliul Național al Rectorilor ideea desființării CNATDCU la finalul săptămânii trecute a fost Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București.
Costoiu s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali contestatari ai CNATDCU, în ciuda faptului că universitatea pe care o conduce are un procent de 8% de cadre didactice titulare selectate în noul Consiliu.
De altfel, într-o ședință care a avut loc la începutul lunii mai la Ministerul Educației, după ce procesul de selecție a CNATDCU 2020 – 2024 fusese deja demarat, Costoiu a afirmat că intenționează să inițieze în Parlament un amendament la Legea educației din prin care să desființeze CNATDCU.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București – care a fost exmatriculat de la doctorat în urmă cu doi ani – este senator PSD și membru în comisia de Învățământ. FOTO: Lucian Muntean / PressOne
Mihnea Costoiu, care este și senator PSD, este singurul rector din România care nu are doctorat. A încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
Întrebat dacă a susținut în CNR ideea desființării CNATDCU, Costoiu – care este și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor – a evitat să răspundă în mod direct.
„Ce s-a discutat în Biroul Permanent nu o să pot să vă dezvălui fără acordul colegilor mei. Deci nu am ce comenta aici, indiferent de poziția mea, pe care o voi face publică la momentul oportun. Aveți informații pe surse, cine v-a spus să le susțină, eu nu pot să fac asta din respect față de colegii mei”.
Acesta nu a respins, însă, informația că ar intenționa desființarea CNATDCU printr-o modificare adusă Legii educației.
„Tot ce e posibil. Avem multe modificări ale legii (educației – n.m.), care cred că trebuie făcute, legate de finanțare, de multe lucruri care trebuie operate. Dacă și acesta va fi un subiect, la momentul oportun o să discutăm”.
Rectorul Politehnicii din București mai susține că CNATDCU ar trebui să aibă în atribuții doar verificarea tezelor vechi, „să analizeze istoric ce s-a întâmplat cu toate tezele”, iar tezele viitoare să nu mai implice Consiliul și să fie acordate direct de universități.
Argumentul acestuia este că nicăieri în lume nu există „o structură precum CNATDCU”.
În plus, Costoiu a comparat CNATDCU cu o instituție de sorginte sovietică.
„Doamnă, nici măcar nu aveți răbdarea să mă urmăriți pentru că susțineți niște structuri sovietice depășite total de acum 150 de ani care controlau lumea la o promovare, e treaba dumneavoastră. Eu vreau să susțin ceea ce există în toată lumea asta civilizată”.
Dezvoltarea
Și alți rectori au susținut ideea de desființare a CNATDCU emisă de Costoiu. Unul dintre aceștia este Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.
„Eu am exprimat acest punct de vedere mai tranșant, dar poate să fie o ipoteză de lucru pe negocierile viitoare cu Ministerul Educației dacă CNATDCU este în continuare util pentru învățământul românesc”, susține Purec.
Acesta este unul dintre cei care au argumentat ideea desființării CNATDCU prin faptul că „în lumea civilizată” nu există entități de supracontrol din partea statului „ca și cum instituțiile de învățământ superior nu ar prezenta încredere în așa fel încât să acorde singure titlurile universitare”.
Mai mult, acesta susține aceeași idee promovată și de Costoiu, cum că CNATDCU este un organism de tip sovietic, care mai există doar în Rusia sau în state din fosta Uniune Sovietică.
Întrebat care este motivul pentru care se pune în discuție desființarea CNATDCU acum, când instituția a început să își facă treaba – Consiliul a pronunțat 52 de verdicte de plagiat în mandatul 2016–2020 – Purec susține că acesta are legătură cu componența Consiliului.
„Motivul este foarte simplu. Și ceilalți reprezentanți ai universităților din țară au sesizat că în foarte multe comisii nu sunt persoanele cele mai reprezentative. Persoanele cele mai cunoscute și autorități științifice în domeniul lor nu figurează în listă, cu toate că au fost candidați. Și s-au ridicat multe semne de întrebare că oare cum sunt făcute aceste selecții și cum de au apărut anumite comisii care nu sunt chiar în regulă”.
Acesta mai susține că „din fericire” ministrul Monica Anisie a intervenit și că „lucrurile vor fi corectate”.
„Nu, nu, noi nu avem doctorate. Nu suntem interesați”, a declarat rectorul Purec când a fost întrebat câte titluri de doctor acordă pe an Universitatea din Târgu Jiu.
„Nu suntem interesați, am intervenit într-o discuție unde am tras o concluzie, dar noi nu suntem interesați de problema aceasta”.
Justificarea: o instituție similară nu există în UE
Un alt susținător asumat al ideii de desființare a CNATDCU este Ioan Vasile Abrudan, rector la al treilea mandat la Universitatea „Transilvania” din Brașov.
Și acesta a declarat că CNATDCU este o structură specific comunistă și că acest tip de instituție nu există în alte țări europene.
„Noi suntem una dintre țările membre UE, dorim să ne integrăm în spațiul european al învățământului superior, discutăm despre universități europene, și noi încă suntem închistați în niște mecanisme și în niște structuri specifice comunismului. Din cele 27 de state membre UE, în care mai există asemenea structură care să valideze tezele de doctorat? De ce suntem noi mai originali întotdeauna?”.
Întrebat dacă universitățile românești au suficientă maturitate pentru a valida singure acordarea titlurilor de doctor, Abrudan consideră că universitatea pe care o conduce are.
„Eu nu știu ce e în alte universități, dar dacă mă întrebați de universitatea mea, consider că da. Eu nu cred că sunt alții mai maturi decât colegii mei, nici în CNATDCU, nici în altă parte, nu cred că există alții mai maturi și mai responsabili decât noi”.
Avem suficiente filtre de control care să fie aplicate la nivelul universităților pentru evitarea și sancționarea fraudelor academice?
„În România se pleacă de pe poziția hoțului și a escrocului. Toată legislația pe care o proiectăm pleacă de la ideea că toți sunt hoți și vinovați și atunci ne-am dezvoltat o suprastructură birocratică, care e total depășită de ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, ca să nu zic în UE”, mai spune rectorul Universității „Transilvania”.
Abrudan mai consideră că validarea tezelor de către CNATDCU este un impediment pentru acordarea diplomelor de doctor comune cu universități din alte state, de tip „joint degree”, pentru că acestea trebuie să fie validate în România de Ministerul Educației, pe când în alte state le validează universitatea.
„Am ajuns în situații penibile. Suntem superbirocratizați”.
Abrudan susține că acum există filtrul comisiilor de îndrumare, acces la baze de date, lucrările științifice trebuie trecute prin softuri de detectare a similitudinilor și că publicarea tezelor este obligatorie, toate aceste lucruri reprezentând filtre pe care universitățile le aplică.
Susținerea foștilor miniștri
Liviu Pop, de două ori ministru al Educației într-un guvern condus de Victor Ponta (PSD) și în altul condus de Mihai Tudose (PSD), a susținut și el în CNR varianta desființării CNATDCU, potrivit unor surse din mediul academic.
Întrebat despre acest lucru, Pop a negat acum afirmațiile făcute în urmă cu câteva zile.

Liviu Pop, fost ministru al Educației, care și-a ratat titlul de doctor în ziua susținerii, conduce Comisia de Învățământ din Senat. FOTO: Lucian Muntean, PressOne
„Nu am susținut acest lucru”, a afirmat Pop, care a adăugat că nu se poate pronunța pe un lucru „pe care nu îl stăpânesc în totalitate”.
Liviu Pop a sfârșit prin a admite, totuși, că s-a pronunțat în favoarea desființării, în condițiile în care rectorii „nu se înțeleg între ei și se acuză”.
Pop, care este și senator PSD și președintele Comisiei de Învățământ din Senatul României, nu a exclus posibilitatea ca o inițiativă legislativă care să prevadă desființarea CNATDCU să fie depusă în Parlament.
Fostul ministru a argumentat și el prin faptul că o structură de tip CNATDCU nu există în alte state europene, dar și că autonomia universitară trebuie să fie suverană.
„Eu nu cred că orice filtru trebuie să fie mai important decât autonomia universitară. Iau exemplul Universității din București, de ce mai ai nevoie de CNATDCU să verifici Universitatea din București?”.
Întrebat dacă Academia de Poliție – universitatea unde Liviu Pop a încercat să obțină titlul de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate – ar avea nevoie de verificare, Pop nu a mai avut un răspuns.
***
Colega de partid, de Senat și de comisie parlamentară a lui Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, pledează și ea în favoarea validării tezelor și a atribuirii titlurilor de doctor de către universități în virtutea autonomiei instituțiilor de învățământ superior.
„Nu cred că trebuie să punem o poliție pe universitate”.

Ecaterina Andronescu a condus Comisia de Învățământ din Senat până în toamna lui 2018, cân a fost numită ministru pentru a patra oară. FOTO: Ioana Epure / PressOne
Andronescu, care a fost de patru ori ministru al Educației, susține că universitățile trebuie să fie total responsabile de conținutul tezelor, de etica elaborării lucrării și de prezentarea rezultatelor.
„Universitatea trebuie să știe că dacă ajunge în situația ca teza de doctorat să fie declarată sau să aibă plagiat trebuie să piardă dreptul de a conduce doctoratul, să se desființeze școala doctorală”.
Arhitectura sistemului educațional superior
Daniel David este profesor de științe cognitive clinice la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca și rector la primul mandat al aceleiași instituții de învățământ.
Mai mulți rectori l-au indicat pe David ca fiind cel care, în contextul polemicii iscate în CNR din cauza componenței noului CNATDCU, a lansat ideea necesității regândirii arhitecturii învățământului superior românesc.
Acesta susține că întreaga structură a învățământului superior este una depășită de vremuri și nu încurajează performanța.
„În linii mari, este gândită într-un model «colectivist», care irosește resurse și în care universitățile își stabilesc granițe teritoriale (adesea județene sau regionale), reacționând agresiv împotriva universităților globale, care nu înțeleg astfel de granițe într-o lume globalizată”.
Profesorul Daniel David explică faptul că modelul cu „granițe județene” a fost propus imediat după 1989 în ideea în care acolo unde există un mediu universitar, se dinamizează economia, iar bunăstarea oamenilor crește.
Teoria lui David este că universitățile locale nu au fost ajutate de legislație și de Ministerul Educației să devină universități puternice, iar pentru a supraviețui au intrat în bătălia de la nivel central, „distorsionând adesea toate practicile academice mai meritocratice ale universităților mai vechi, deja cu anvergura globală (națională sau internațională)”.
„Acest lucru a generat animozități și incapacitatea de a se utiliza eficient resursele, lipsind colaborarea prin diversitate, într-o logică «win-win»”.
Două sunt soluțiile macro identificate de profesorul David, care implică modificarea statutului și a rolului jucat atât de universitățile mari, cu impact național și internațional, cât și a celor locale, cu impact local și regional:
- diferențierea misiunilor – pe linia anvergurii naționale și internaționale versus regionale versus locale –, asociată cu schimbarea legislației pentru a valida rolul social important al oricărei misiuni alese;
- extinderea marilor universități în alte locuri, gândind extensii cu rol local sau regional, transferându-se astfel practicile academice riguroase și cultura organizațională și acolo.
„Așa cum spuneam, universitățile nu sunt diferențiate prin misiune, iar asta are impact negativ asupra întregului sistem. Diferențierea se poate face după mai multe modele, dar trebuie făcută, valorizând toate misiunile și asociindu-le cu mecanisme și reglementări care să le permită performanța raportată la misiunea aleasă. Astfel de diferențieri nu stabilesc universități «superioare» sau «inferioare», ci universități cu misiuni diferite, ranking-urile fiind eventual făcute în cadrul aceleiași misiuni”, explică David.
Acesta mai susține că, din lipsa diferențierii misiunilor rezultă reglementări generale și instituții de compromis, care nu ajută nici universitățile de cercetare avansată de anvergură națională, nici pe cele de educație și cercetare cu impact regional, și nici pe cele de educație, cu impact local.
„Universitățile românești sunt «certate» că nu performează bine în ranking-urile internaționale. Dar câți știu că universitățile nu au filă de buget pentru cercetare? Nediferențierea universităților nici nu permite realizarea acestui lucru, deoarece nu poți avea, așa cum vrem sau credem noi, peste 50 de universități românești «world-class», cărora să le permiți un astfel de mecanism”, mai spune profesorul Daniel David.
Despre CNATDCU, rectorul UBB susține că este o instituție de compromis, derivată din nediferențierea universităților.
„Ca instituție de compromis generează patimi în procesul de constituire, iar, în final, nu mulțumește pe nimeni și este instabil. Pe scurt, este OK în contextul dat, dar nu reprezintă un bun standard pe care să-l menținem în această formă dacă organizăm adecvat învățământul superior”.
Întrebat dacă consideră necesară sau oportună desființarea CNATDCU, iar atribuțiile de validare a tezelor de doctorat să fie preluate de către universități, așa cum susțin și alți rectori, David spune că „da, dar doar dacă se regândește arhitectura învățământului superior, pe liniile discutate. Altfel nu!”.
Acesta mai susține că un mecanism de monitorizare riguros și un audit extern, independent și periodic este necesar.
„Dacă în aceste condiții proaste s-a putut face descentralizarea pentru profesori, eu cred că se poate face, în condițiile explicate, și pentru tezele de doctorat! În plus, în logica diferențierii, nu toate universitățile trebuie să fie cu școli doctorale”.
Întrebat dacă universitățile românești au maturitatea necesară și normele de etică internalizate într-atât încât să poată să evalueze singure în mod corect inclusiv sesizările de plagiat sau alte tipuri de fraudă academică, profesorul David admite că unele au, iar altele, nu.
„Altele ar putea învăța rapid. Le-aș monitoriza pe cele care pot și le-aș forma și monitoriza pe cele care încă nu pot. Un audit extern, independent și periodic ar fi necesar și aici. Dar aici nu mai este vorba de diferențiere, acesta trebuind să fie un standard comun, dincolo de diferențele între misiuni, dar sigur, în legătură directă cu misiunea aleasă”, a încheiat rectorul UBB.
Daniel David a fost selectat în noul CNATDCU, fiind membru chiar în organismul de conducere al acestuia, mai precis în Consiliul General.
Soluția
În urma discuțiilor despre componența noului CNATDCU, dar și despre desființarea acestuia, Sorin Cîmpeanu, președintele CNR, a convocat o ședință a Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, care a avut loc online în după-amiaza zilei de luni.
Întrebat dacă în CNR s-a discutat despre desființarea CNATDCU prin promovarea unei legi, Cîmpeanu – care a demisionat din Pro România în decembrie 2019 și s-a înscris în ianuarie 2020 în PNL, fiind și membru al Biroului Permanent Național al partidului – a negat o astfel de variantă.
„N-am dat curs, chiar dacă au mai zis câte unii, am trecut peste aceste soluții. Nu s-a pus în discuție vreo soluție de tipul desființarea CNATDCU pe cale legislativă. Nu am dat curs acestor idei. Nu le-am luat în serios. Eu merg pe construcție, nu pe demolare”.
Totuși, Cîmpeanu a admis faptul că Biroul Permanent al CNR a avut o ședință „în care s-a pus în discuție arhitectura sistemului de învățământ superior și a atribuțiilor instituțiilor implicate, la modul general. Despre CNATDCU nu s-a vorbit mai deloc”.
În realitate, discuția nu a avut ca temă arhitectura sistemului de învățământ superior, care a fost pusă în discuție doar de rectorul UBB, ci a vizat viitorul CNATDCU.
În urma discuțiilor din acea ședință s-a ajuns la ideea ca universitățile românești să organizeze un referendum pentru a stabili cine este instituția îndreptățită să acorde diplomele de doctor: universitățile sau Ministerul Educației.
Potrivit președintelui CNR, aceasta propunere a fost votată în cvasiunanimitate de membrii Biroului Permanent, care reunește 19 rectori.
„Să se afle opinia comunității universitare, nu a rectorilor, cu privire la cine ar trebui să acorde titlul de doctor, universitatea sau ministerul. A fost cvasiunanimitate la vot”.
Sorin Cîmpeanu a precizat că zilele acestea urmează să fie stabilit la nivelul Biroului Permanent textul propunerii referitoare la referendum, după care va fi supus validării plenului CNR, iar mai apoi va fi făcut public.
Când se va produce acest vot în plenul CNR?
„Poate azi, poate mâine, poate poimâine. Nu trebuie să ne grăbim cu niște lucruri atât de importante”, susține Cîmpeanu.
Întrebat care va fi statutul acestui referendum, dacă poate fi impus universităților sau dacă e doar o recomandare, Cîmpeanu a explicat că CNR poate recomanda, însă nu poate impune, iar, în final, va fi o decizie a fiecărei universități în parte dacă va organiza sau nu referendumul.
Ce se va întâmpla dacă universitățile vor organiza referendumul și dacă propunerea ca titlurile de doctor să fie acordate de universități va fi una majoritară?
„Atunci CNR va solicita celor care sunt în drept să formuleze această propunere legislativă. Abia atunci, după această consultare, CNR va fi îndreptățit să propună acest lucru. Acest «după» poate să fie mai devreme sau mai târziu.”
Președintele CNR a explicat că este greu de preconizat când vor fi organizate aceste referendumuri din cauza perioadei de pandemie.
„Nu cred că este cineva care poate anticipa dacă se va face într-o lună sau un an acest referendum”.
***

Sorin Cîmpeanu confirmă că s-a ajuns la această situație din cauza nemulțumirii rectorilor că au fost excluși din procesul de selecție a CNATDCU.
Sorin Cîmpeanu, președintele CNR și fost ministru al Educației. FOTO: Lucian Munteanu / PressOne
„Atâta timp cât metodologia nu le-a interzis rectorilor să facă parte din comitetele de selecție, nu le poți interzice rectorilor să facă parte din CNATDCU”.
Acesta afirmă că selecția CNATDCU de acum a fost un hibrid, prin faptul că membrii comisiilor de specialitate au fost selectați de către comitete de selecție, iar membrii panelurilor și ai consiliului general au fost numiți direct de ministru.
„Nu știu dacă asta a fost cea mai bună alegere. E un hibrid între asumarea unui ministru și un proces de selecție. Mă întreb dacă acest lucru a fost bun. E un hibrid între modalitatea de desemnare din 2011 și cea din 2016”, susține președintele CNR, care se referă la faptul că CNATDCU din 2011 a fost numit integral și asumat de către ministrul Daniel Funeriu, iar componența celui din 2016 a fost desemnată de comitetele de selecție.
O altă nemulțumire a rectorilor este legată de componența noului CNATDCU.
Potrivit unor surse din mediul academic, unii rectori au precizat că ar trebui ca CNR să ceară ministrului Monica Anisie completarea unor comisii.
„Și eu susțin această solicitare pe baza următoarelor elemente: odată cu publicarea componenței s-a constatat un lucru, și anume că este dezechilibrat din perspectiva reprezentativității unor centre universitare – și dau exemplu Iașiul”, afirmă președintele CNR.
Întrebat dacă e prevăzută în vreo metodologie echilibrul reprezentativității, Cîmpeanu a admis că acest lucru nu există.
„Nu, nu este prevăzut, dar pentru echilibru, profesionalism și sustenabilitate e bine să fie și o repartiție echilibrată. Oameni profesioniști se găsesc în mai multe centre universitare”.
Cum îi va fi cerută Ministerului sau ministrului Monica Anisie repartiția echilibrată a membrilor CNATDCU?
„Vom cere, eventual, suplimentarea. Vom cere eliminarea unor discrepanțe majore în măsura în care acestea există. Îi vom cere doamnei ministru să se uite pe rezoluțiile celor 35 de comitete de selecție și în măsura în care există oameni care au beneficiat de suportul celor care au făcut selecția, să fie luate în considerare”.
Până aseară nu fusese formalizată nicio solicitare către minister, potrivit președintelui CNR.
Potrivit unor surse din mediul academic CNR ar putea propune completarea cu câte doi membri a două comisii, cea de Inginerie geologică, geodezică, mine, petrol și gaze și la cea de Medicină.
***
Soluția referendumului este considerată una potrivită de către Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov.
„Dacă noi spunem că vrem desființarea CNATDCU, o să apară ștampila că «mafia rectorilor», «mafia universitară», «mafia politică», mafia «nu știu care». Haide să mergem la popor să vedem ce vrea el, pentru că nu or fi tâmpiți chiar toți cei 30.000 de oameni din învățământul superior.
Până acum erau acuzate conducerile universităților. Haideți să vedem ce zic colegii noștri, că doar n-or fi toți tâmpiți, dacă rectorii sunt tâmpiți, mafioți și așa mai departe după cum s-a pus ștampila pe noi, OK, nu luăm noi decizia. Haide să vedem ce spun toți colegii noștri”, susține Abrudan.
Acesta mai spune că în acest moment sunt mai mulți rectori care susțin o schimbare semnificativă a învățământului universitar.
„Stăm în mocirla birocratică de 30 de ani pe care o tot cârpim, ajustăm, fără să gândim un sistem serios, pus pe baze serioase, în contextul în care suntem acuma. Ne place sau nu ne place, de 13 ani suntem în UE, suntem parte a programelor europene, iar România nu poate să dea un «joint degree»”.
Alte încercări
Cea mai clară încercare de desființare a CNATDCU s-a produs în anul 2016 atunci când ministrul Adrian Curaj a promovat OUG nr. 4/2016, care a pornit dintr-o intenție benignă: clarificarea, pe cale juridică, a momentului în care încetează beneficiile unei teze de doctorat plagiate.
Ajunsă în Parlament, ordonanța de urgență a constituit pretextul perfect pentru politicieni pentru a forța desființarea CNADCU, fapt care s-ar fi produs, dacă Curtea Constituțională a României nu ar fi declarat legea de aprobare a OUG nr. 4/2016 neconstituțională în integralitate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat – condusă de Ecaterina Andronescu – a operat atunci mai multe modificări, care au fost adoptate de Senat, cameră decizională, la 9 iulie 2016.
Acordarea titlului de doctor
- ÎNAINTE: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […] comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. [ART. 168 (5)]
- DUPĂ: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […], comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează Senatului universitar, în vederea acordării titlului de doctor. [ART. 168 (5) modificat]
Neacordarea titlului de doctor
- ÎNAINTE: În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. [ART. 168 (8)]
Împotrivă
Ipoteza desființării CNATDCU apare în contextul în care Consiliul (2016–2020) tocmai și-a încheiat primul mandat dus integral la capăt după desființarea și amputarea atribuțiilor din 2012 și reacordarea acestora în 2016.
Începând cu 2012 – anul în care CNATDCU și-a pierdut dreptul de a mai analiza sesizări de plagiat după scandalul legat de teza de doctorat plagiată a lui Victor Ponta –, instituția s-a aflat în atenția opiniei publice în principal din cauza acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.
Începând cu 2016, la CNATDCU au fost înregistrate 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat și au fost pronunțate 71 de verdicte.
Aceste cifre, deși nu sunt mari, sunt unele fără precedent în istoria acestei instituții.
Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii se află, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Printre cei cărora CNATDCU le-a retras titlurile de doctor în perioada 2016–2020 se numără un fost rector (Adrian Iacob de la Academia de Poliție); un fost premier (Victor Ponta); un fost vicepremier (Gabriel Oprea), un general SRI (Dumitru Dumbravă) și 4 miniștri – Radu Stroe (Apărare), Florin Bodog (Sănătate), Ionuț Vulpescu (Cultură) și Petre Tobă (Interne).
***
După 1990, istoria CNATDCU este una extrem de încărcată.
În primii 20 de ani de activitate, CNATDCU a eșuat în misiunea trasată prin legislație, aceea de a verifica tezele de doctorat și de a atribui titlurile de doctor.
Cu o componență stabilită pe criterii mai degrabă politice decât academice, la fel cum era configurat însuși mediul academic românesc, CNATDCU a închis ochii la zeci și zeci de teze de doctorat plagiate girate anterior de către universități.
Așa se explică numărul mare de lucrări plagiate înainte de anul 2011, an în care ministrul Daniel Funeriu a schimbat întreaga paradigmă de funcționare a CNATDCU după ce i-a stabilit atribuții clare prin legea educației și a selectat o componență bazată pe criterii meritocratice.
Ceea ce ar fi trebuit să însemne începutul unei reforme profunde a sistemului de control pentru acordarea titlurilor de doctor s-a încheiat în mai puțin de un an, după ce ministrul Liviu Pop a desființat CNATDCU numit de Daniel Funeriu pentru a-l putea salva pe premierul în funcție, Victor Ponta, de la un iminent verdict de plagiat (care a fost pronunțat, în final, abia în 2016).
După acest episod, componența CNATDCU a fost schimbată, iar atribuția de verificare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat a fost predată către Consiliul Național de Etică, organism profund politizat de către PSD.
După ce CNATDCU a primit înapoi atribuțiile de verificare a tezelor de doctorat în 2016, mandatul încheiat pe 10 iunie este primul în care principiile de etică a cercetării și elaborării tezelor de doctorat au fost aplicate mai clar, după ce și condițiile de finalizare a studiilor doctorale și de susținere a tezelor s-au înăsprit.
Între 2016 și începutul lui 2020, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.
Cele 153 de teze invalidate reprezintă, cu siguranță, un lucru total neobișnuit în condițiile în care, în trecut, tezele invalidate într-un mandat întreg erau de sub zece potrivit unor date colectate personal din arhiva Ministerului Educației.
De ce e nevoie de CNATDCU
Pentru a putea pune în discuție eliminarea CNATDCU din procedura de acordare a titlurilor de doctor și de verificare a sesizărilor de plagiat este nevoie de universități care să arate un comportament academic responsabil, susține Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației care a demarat reforma sistemului doctoral în România.
Fostul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Petru Funeriu a sustinut in Aula Magna „Ioan Curea” a Universitatii de Vest conferinta cu tema „Despre excelenta, prostie, interese obscure si minciuni în educația romaneasca”, eveniment din seria Conferintelor ministrilor la UVT, marti 28 mai 2019, Timisoara..
Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației. FOTO: Virgil Simonescu, INQUAMPhotos
„Utilitatea CNATDCU se vede tocmai prin momentul în care rectorii vor desființarea sa: atunci când începe să dea decizii de plagiat pe bandă rulantă și când începe să fie format din oameni incoruptibili, nu din marionete ale rectorilor.
Cât timp era fără dinți și nu deranja, nimeni nu-i avea treaba.
Pe fond: universitățile au demonstrat că sunt șvaițer și lasă, din cârdășie sau nepăsare, să fie susținute și teze proaste științific și teze plagiate. Așa că e nevoie de un organism de control central, populat de oameni de calitate.
Fără CNATDCU, nici plagiatul lui Ponta și nici alte plagiate celebre nu ar fi fost descoperite și sancționate vreodată.
Cerând desființarea CNATDCU, rectorii se comportă la fel ca «nașul» din tren care ar cere să se desființeze supracontrolul. Universitățile șvaițer nu vor să aibă un supracontrol exercitat de incoruptibilii din CNATDCU.
Pe de altă parte, universitățile mari se prefac că sunt lezate în onoarea lor dacă se instituie un supracontrol. Or, și ele au la activ plagiate, e însă posibil ca în prezent să fie filtre mult mai bune.
Nu ține nici argumentul cu «țările performante nu au CNATDCU»: ele nu au nevoie, pentru că plagiatul și slaba calitate a doctoratelor nu sunt fenomene de masă ca la noi. Dacă noul CNATDCU va fi numit în forma propusă, rectorii își vor fi pierdut influența și, desigur, asta îi supără. Ar fi păcat pentru că susținând organizarea bacalaureatului în acest an începuseră să-și curețe blazonul”, dezvaluie Emilia Sercan in Press One. (Cerasela N.).
Exclusiv
Deratizarea eficientă în blocuri: ghid despre metode moderne și soluții sigure
Deratizarea eficientă în blocuri reprezintă un aspect esențial pentru menținerea unui mediu sănătos și sigur pentru toți locatarii. Prezența rozătoarelor, cum ar fi șobolanii și șoarecii, poate duce la o serie de probleme, inclusiv riscuri pentru sănătate și deteriorarea proprietăț Prin urmare, implementarea unor măsuri de deratizare eficiente devine o prioritate nu doar pentru proprietarii de imobile, ci și pentru comunitățile care locuiesc în aceste clădiri. O deratizare bine planificată și executată poate preveni infestările și poate asigura un mediu curat și confortabil.
În plus, o deratizare asociatii de proprietari nu se limitează doar la eliminarea rozătoarelor existente, ci include și prevenirea apariției acestora în viitor. Aceasta implică o abordare holistică care combină metodele de curățenie, igienă și gestionare a deșeurilor. Astfel, locatarii pot beneficia de un spațiu de locuit mai sănătos, iar proprietarii pot proteja investițiile lor. Importanța deratizării eficiente nu poate fi subestimată, având în vedere impactul pe care îl are asupra calității vieții locatarilor.
Riscurile asociate prezenței șobolanilor și șoarecilor în blocuri
Prezența șobolanilor și șoarecilor în blocuri aduce cu sine o serie de riscuri semnificative pentru sănătatea publică. Aceste rozătoare sunt purtătoare de boli grave, cum ar fi leptospiroza, salmoneloza și hantavirusul, care pot afecta grav sănătatea locatarilor. Contactul direct sau indirect cu excrementele, urina sau saliva acestor animale poate duce la infecții severe. De asemenea, rozătoarele pot provoca alergii prin expunerea la părul și secrețiile lor.
Pe lângă riscurile pentru sănătate, șobolanii și șoarecii pot cauza daune materiale considerabile. Aceștia pot roade cabluri electrice, conducte de apă și structuri din lemn, ceea ce poate duce la probleme electrice sau la scurgeri de apă. Aceste daune nu doar că afectează confortul locatarilor, dar pot genera și costuri suplimentare pentru reparaț Astfel, riscurile asociate prezenței rozătoarelor în blocuri sunt multiple și variate, subliniind necesitatea unei deratizări eficiente.
Metode moderne de deratizare în blocuri
În prezent, metodele moderne de deratizare au evoluat semnificativ, oferind soluții mai eficiente și mai sigure pentru combaterea infestărilor cu rozătoare. Printre aceste metode se numără utilizarea tehnologiei avansate, cum ar fi sistemele de monitorizare electronică care detectează prezența rozătoarelor în timp real. Aceste sisteme permit intervenții rapide și precise, reducând astfel riscurile asociate cu infestările.
De asemenea, metodele ecologice au câștigat popularitate în rândul proprietarilor de imobile care doresc să minimizeze impactul asupra mediului. Utilizarea atracțiilor naturale sau a repelentelor pe bază de plante este o alternativă eficientă la substanțele chimice tradiționale. Aceste metode nu doar că protejează mediul înconjurător, dar asigură și un mediu mai sigur pentru locatari, în special pentru cei cu alergii sau sensibilități chimice.
Utilizarea capcanelor și a vânatului electronic în deratizare
Capcanele tradiționale au fost folosite de zeci de ani pentru a controla populațiile de rozătoare, dar inovațiile recente au dus la dezvoltarea capcanelor electronice. Aceste dispozitive moderne sunt concepute pentru a captura rozătoarele rapid și eficient, reducând suferința animalelor și asigurând o eliminare sigură. Capcanele electronice sunt dotate cu senzori care detectează mișcarea și activează un mecanism care omoară instantaneu rozătoarea.
Vânatul electronic reprezintă o altă soluție inovatoare în deratizare. Aceste dispozitive emit sunete sau vibrații care descurajează rozătoarele să se apropie de zonele infestate. Această metodă este eficientă în special în zonele unde utilizarea substanțelor chimice nu este recomandată din motive de siguranță. Prin combinarea capcanelor tradiționale cu tehnologia modernă, proprietarii de imobile pot obține rezultate mai bune în combaterea infestărilor cu rozătoare.
Folosirea substanțelor chimice sigure pentru deratizare
Deși metodele ecologice și cele electronice sunt din ce în ce mai populare, substanțele chimice rămân o opțiune viabilă pentru deratizare atunci când sunt utilizate corect. Este esențial ca aceste substanțe să fie sigure atât pentru oameni, cât și pentru animale de companie. Producătorii au dezvoltat formule care minimizează riscurile asociate utilizării pesticidelor, asigurându-se că acestea sunt eficiente împotriva rozătoarelor fără a afecta sănătatea locatarilor.
Utilizarea substanțelor chimice trebuie să fie întotdeauna realizată de către profesioniști calificați care cunosc reglementările locale și care pot aplica produsele într-un mod sigur și responsabil. Aceștia pot evalua situația specifică a fiecărui bloc și pot recomanda cele mai potrivite soluții chimice pentru a combate infestările fără a compromite siguranța locatarilor.
Rolul igienei și al gestionării deșeurilor în prevenirea infestării cu rozătoare
Igiena corespunzătoare și gestionarea eficientă a deșeurilor joacă un rol crucial în prevenirea infestării cu rozătoare în blocuri. Mâncarea lăsată la îndemână sau resturile alimentare necontrolate constituie o atracție majoră pentru șobolani și șoareci. Prin urmare, este esențial ca locatarii să fie conștienți de importanța curățeniei și să adopte obiceiuri sănătoase de gestionare a alimentelor.
De asemenea, gestionarea corectă a deșeurilor este vitală. Colectarea regulată a gunoiului și utilizarea containerelor etanșe pot reduce semnificativ riscurile de infestare. Locatarii ar trebui să fie instruiți să nu lase saci de gunoi nesupravegheați în zone comune și să se asigure că toate resturile sunt depozitate corespunzător. O comunitate bine organizată din punct de vedere al igienei va avea mult mai puține șanse să se confrunte cu probleme legate de rozătoare.
Colaborarea cu profesioniști în deratizare pentru rezultate eficiente
Colaborarea cu profesioniști care ofera un pachet deratizare dezinsectie bloc este esențială pentru obținerea unor rezultate eficiente și durabile. Acești experți dispun de cunoștințe aprofundate despre comportamentul rozătoarelor și despre cele mai bune metode de combatere a acestora. Prin evaluarea situației specifice din fiecare bloc, profesioniștii pot dezvolta un plan personalizat care să abordeze nevoile particulare ale comunităț
În plus, colaborarea cu specialiști permite proprietarilor să beneficieze de cele mai recente tehnologii și produse disponibile pe piață. Aceștia pot oferi sfaturi utile despre prevenirea infestării pe termen lung și pot ajuta la implementarea unor măsuri proactive care să asigure un mediu curat și sigur pentru toți locatarii.
Importanța educării locatarilor în privința prevenirii infestării cu rozătoare
Educația locatarilor joacă un rol fundamental în prevenirea infestării cu rozătoare. Informațiile corecte despre comportamentul acestor animale și despre măsurile preventive pot face diferența între un mediu sigur și unul infestat. Organizarea unor sesiuni informative sau distribuirea materialelor educaționale poate ajuta la creșterea conștientizării asupra importanței igienei și gestionării corecte a deșeurilor.
De asemenea, locatarii ar trebui să fie instruiți să recunoască semnele unei posibile infestări, cum ar fi excrementele sau urmele lăsate de rozătoare. O reacție rapidă la aceste semne poate preveni o infestare majoră și poate reduce costurile asociate cu deratizarea. Astfel, educația continuă a locatarilor este esențială pentru menținerea unui mediu sănătos în blocuri.
Soluții sigure și eficiente pentru deratizarea în blocuri
Soluțiile sigure și eficiente pentru deratizarea în blocuri includ o combinație de metode tradiționale și moderne adaptate nevoilor specifice ale fiecărei comunităț Utilizarea capcanelor electronice împreună cu substanțe chimice sigure poate oferi rezultate rapide fără a compromite siguranța locatarilor. De asemenea, atracțiile naturale pot fi integrate în strategia de deratizare pentru a reduce dependența de produsele chimice.
Implementarea unui program regulat de monitorizare a eficienței măsurilor adoptate este crucială pentru succesul pe termen lung al deratizării. Aceasta permite ajustarea strategiilor în funcție de evoluția situației din fiecare bloc, asigurându-se astfel că toate măsurile sunt eficiente și adaptate nevoilor comunităț
Monitorizarea constantă a eficacității deratizării în blocuri
Monitorizarea constantă a eficacității deratizării este un pas esențial în menținerea unui mediu curat și sigur în blocuri. Aceasta implică evaluarea periodică a rezultatelor obținute prin diferitele metode utilizate și ajustarea strategiilor în funcție de observațiile făcute. Prin această abordare proactivă, proprietarii pot identifica rapid eventualele probleme și pot interveni înainte ca acestea să devină critice.
De asemenea, feedback-ul din partea locatarilor este vital în acest proces. Aceștia pot oferi informații valoroase despre semnele unei posibile infestări sau despre eficiența măsurilor implementate. Astfel, colaborarea între profesioniștii în deratizare și comunitatea locală devine un factor cheie în asigurarea unui mediu sănătos.
Recomandări pentru menținerea unui mediu sigur și curat în blocuri
Pentru menținerea unui mediu sigur și curat în blocuri, este important ca toți locatarii să colaboreze activ la implementarea măsurilor preventive. Acestea includ menținerea curățeniei în spațiile comune, gestionarea corectă a deșeurilor și raportarea imediată a oricăror semne de infestare către autoritățile competente sau profesioniștii în deratizare.
De asemenea, organizarea unor campanii periodice de informare și educație poate contribui la creșterea conștientizării asupra importanței igienei și prevenirii infestării cu rozătoare. Prin implicarea activă a tuturor membrilor comunității, se poate crea un mediu mai sănătos și mai plăcut pentru toți locatarii, reducând astfel riscurile asociate prezenței rozătoarelor în blocuri.
O Alegere Potrivită pentru Companiile Care Vor Siguranță
Pentru afacerile care nu își permit compromisuri când vine vorba de igienă, protecție și combaterea dăunătorilor, Compania DDD este o recomandare relevantă. Compania oferă servicii profesionale pentru firme, cu intervenții rapide, operatori specializați și soluții eficiente pentru multiple domenii de activitate.
Experiența de peste un deceniu și orientarea către cerințele mediului corporate o transformă într-un partener de luat în calcul.
Contact direct:
Telefon: 031 005 06 52
Email: office@companiaddd.ro
Program telefonic:
Luni – Vineri: 09:00 – 18:00
Exclusiv
Îngrijirea pielii și rolul produselor concentrate: ce înseamnă un ser antiaging și cum este integrat într-o rutină eficientă
Îngrijirea pielii a evoluat semnificativ în ultimii ani, odată cu o mai bună înțelegere a proceselor biologice care stau la baza îmbătrânirii cutanate și cu dezvoltarea unor formule tot mai specializate. Dacă în trecut rutina de bază se limita la curățare și hidratare, astăzi accentul cade pe produse cu concentrații ridicate de ingrediente active, concepute pentru a răspunde unor nevoi precise: pierderea fermității, apariția ridurilor, uniformizarea texturii sau îmbunătățirea luminozității pielii.
Unul dintre conceptele centrale în îngrijirea modernă este utilizarea produselor cu acțiune țintită. În această categorie intră și serurile, formulate pentru a livra ingrediente active în concentrații mai mari și cu o capacitate mai bună de penetrare comparativ cu cremele clasice. Diferența nu este doar una de marketing, ci ține de structura produsului, de dimensiunea moleculelor și de vehiculii folosiți pentru transportul substanțelor active în straturile pielii.
Îmbătrânirea pielii este un proces complex, influențat de factori interni și externi. Din punct de vedere biologic, scăderea producției de colagen și elastină, încetinirea reînnoirii celulare și diminuarea capacității de retenție a apei sunt mecanisme bine documentate. La acestea se adaugă factori precum expunerea la radiațiile ultraviolete, poluarea, fumatul, stresul și variațiile hormonale, care pot accelera apariția semnelor vizibile ale îmbătrânirii.
În acest context, produsele antiaging nu urmăresc să „oprească” timpul, ci să susțină funcțiile naturale ale pielii și să limiteze efectele acestor procese. Serurile sunt gândite ca instrumente de intervenție punctuală, cu formule care pot include antioxidanți, peptide, retinoizi, acizi exfolianți, factori de hidratare sau ingrediente cu rol de stimulare a sintezei de colagen. Fiecare dintre aceste categorii are un mecanism de acțiune diferit și răspunde unor obiective specifice.
Un aspect important este modul în care un astfel de produs este integrat într-o rutină de îngrijire. Serul nu înlocuiește crema hidratantă sau protecția solară, ci completează aceste etape. De regulă, se aplică pe pielea curată, înainte de crema de zi sau de noapte, tocmai pentru a beneficia de capacitatea sa de a penetra mai ușor. Textura mai lejeră și concentrația ridicată de ingrediente active fac ca ordinea aplicării să fie relevantă pentru eficiența finală a rutinei.
Alegerea unui produs potrivit nu se face doar în funcție de vârstă, ci și de tipul de piele și de problemele dominante. O piele cu tendință acneică va avea alte nevoi decât una uscată sau sensibilă, iar un ten care prezintă în principal riduri fine poate necesita o abordare diferită față de unul care se confruntă mai ales cu pierderea fermității. De aceea, termenul de „antiaging” acoperă, în realitate, o gamă largă de soluții cu obiective distincte.
În practica dermatologică și estetică, există tot mai mult accent pe personalizarea rutinei de îngrijire. Evaluarea tipului de piele, a istoricului de expunere la factori agresivi și a sensibilităților individuale ajută la selectarea ingredientelor potrivite și la evitarea suprapunerii inutile a produselor. Un ser bine ales poate avea un impact vizibil asupra texturii și aspectului pielii, însă utilizarea neadecvată sau combinarea greșită a ingredientelor poate duce la iritații sau la rezultate sub așteptări.
Un alt element relevant este constanța. Produsele cu acțiune biologică nu oferă rezultate imediate în sensul unei transformări peste noapte. Procesele de reînnoire celulară și de sinteză a colagenului au ritmuri proprii, iar efectele se acumulează în timp. De aceea, utilizarea regulată și pe termen mediu sau lung este cea care face diferența, nu aplicarea ocazională sau schimbarea frecventă a produselor fără un criteriu clar.
Dincolo de formulă, contează și contextul general al îngrijirii pielii. Protecția solară zilnică, de exemplu, este un factor esențial în prevenirea îmbătrânirii premature și în menținerea rezultatelor obținute prin produse cu ingrediente active. Fără această etapă, multe dintre beneficiile unui ser antiaging pot fi diminuate, deoarece expunerea la radiații UV rămâne unul dintre principalii factori de degradare a colagenului.
În ceea ce privește informarea, există resurse care prezintă diferite abordări și opțiuni legate de serum antiaging, oferind un context mai larg despre modul în care astfel de produse sunt integrate în îngrijirea pielii și despre criteriile de selecție în funcție de nevoi. Accesul la informații structurate poate ajuta la evitarea alegerilor bazate exclusiv pe tendințe sau pe promisiuni generale, fără o corelare reală cu tipul de piele și obiectivele urmărite.
Un subiect frecvent discutat este cel al ingredientelor „vedetă” din formulele antiaging. Retinoizii, de exemplu, sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a stimula reînnoirea celulară și de a îmbunătăți textura pielii, însă pot fi iritanți pentru unele persoane și necesită o introducere treptată în rutină. Antioxidanții, precum vitamina C, au rol în combaterea stresului oxidativ și în susținerea luminozității pielii, dar stabilitatea formulei și concentrația sunt factori care influențează eficiența reală.
Peptidele sunt o altă categorie de ingrediente frecvent întâlnită, fiind utilizate pentru a susține comunicarea celulară și procesele de regenerare. Acizii exfolianți, precum AHA sau BHA, pot contribui la uniformizarea texturii și la îmbunătățirea aspectului porilor, însă utilizarea lor trebuie adaptată tipului de piele și frecvenței tolerate. Toate aceste exemple arată că termenul „antiaging” nu desemnează un singur mecanism, ci un ansamblu de strategii care pot fi combinate în mod rațional.
Un alt aspect care merită menționat este diferența dintre prevenție și corecție. La vârste mai tinere, accentul cade adesea pe prevenirea degradării accelerate a pielii și pe menținerea funcțiilor sale naturale. În etape mai avansate, obiectivul poate fi mai degrabă corectarea unor modificări deja instalate, cum ar fi ridurile mai profunde sau pierderea fermității. Această diferență se reflectă și în alegerea ingredientelor și a concentrațiilor utilizate.
De asemenea, percepția asupra rezultatelor este influențată de așteptările fiecărei persoane. Unele îmbunătățiri sunt subtile și se referă la textura, luminozitatea sau uniformitatea pielii, mai degrabă decât la schimbări dramatice ale trăsăturilor. În acest sens, produsele topice sunt parte a unei strategii mai largi de îngrijire, care poate include proceduri estetice, ajustări ale stilului de viață și măsuri de protecție împotriva factorilor agresivi de mediu.
Ritmul de viață, nivelul de stres, calitatea somnului și alimentația influențează, la rândul lor, modul în care pielea răspunde la îngrijire. Un ser bine formulat poate susține procesele de regenerare, însă nu poate compensa complet efectele unui stil de viață dezechilibrat. Din acest motiv, abordarea modernă a îngrijirii pielii pune accent pe coerență și pe integrarea produselor într-un context mai larg de sănătate și prevenție.
În practică, multe persoane ajung să își ajusteze rutina pe parcurs, în funcție de reacția pielii și de schimbările care apar în timp. Acest proces de adaptare este firesc, deoarece pielea nu rămâne statică, iar nevoile ei pot varia în funcție de sezon, de vârstă sau de expunerea la factori externi. În acest cadru, produsele concentrate, precum serurile, oferă flexibilitate și posibilitatea de a interveni punctual asupra unor probleme specifice.
Îngrijirea pielii nu mai este privită doar ca un gest cosmetic, ci ca o componentă a unei abordări mai largi de menținere a sănătății și a confortului personal. Produsele cu formulări avansate, utilizate corect și în mod consecvent, pot contribui la menținerea unui aspect echilibrat al pielii și la susținerea funcțiilor sale naturale, într-un mod care ține cont de particularitățile fiecărei persoane.
Afaceri
Ghidul Dezvoltatorului Imobiliar 2026: Cum Reduci Costurile de Construcție cu 30% – 60% prin Importuri Directe din China, Fără Rabat la Calitate
Matematica din spatele șantierului tău
În 2026, piața imobiliară din România nu mai permite erori de bugetare. Cu costurile forței de muncă în creștere și normele nZEB (Near Zero Energy Building) tot mai stricte, marja de profit a unui dezvoltator se subțiază dacă se bazează exclusiv pe lanțurile de distribuție clasice din Europa.
Adevărul incomod? Multe dintre materialele „europene” pe care le cumperi la preț premium sunt, de fapt, produse în aceleași fabrici din Foshan sau Guangzhou, doar reambalate.
Acest articol explică, pas cu pas, cum poți „tăia” intermediarii și cum poți transforma achizițiile din China dintr-un risc într-un avantaj competitiv strategic pentru ansamblul tău rezidențial.
De ce China? (Și de ce acum?)
Nu vorbim despre a cumpăra „ieftin”, ci despre a cumpăra inteligent. China a trecut de la „fabrica lumii pentru produse ieftine” la lider tehnologic în producția industrială.
Pentru un dezvoltator imobiliar care construiește un bloc de 50+ apartamente, diferențele sunt matematice:
- Gresie și Faianță (Rectificată, Porțelanată): Economie de 30-45% față de distribuitorii locali.
- Uși de interior (MDF/WPC/Filomuro): Economie de 40%.
- Sanitare și Mobilier de baie: Economie de până la 50% pentru aceleași specificații tehnice.
Notă ChinaRomania: Secretul nu este prețul cel mai mic din catalog, ci raportul calitate/preț livrat în șantier.
Top 3 Mituri despre Importul din China (Demontate)
Mitul 1: „Calitatea este slabă”
Realitatea: China produce pe paliere de calitate. Dacă plătești preț de rebut, primești rebut. Dacă ceri standarde germane, fabricile chinezești au tehnologia să le livreze (deseori, chiar ele produc pentru brandurile germane).
- Soluția: Audit de fabrică și Controlul Calității (QC) înainte de încărcarea containerului.
Mitul 2: „Durează prea mult și blochez banii”
Realitatea: Un ciclu de import bine planificat durează 35-50 de zile (producție + transport maritim până în Constanța).
- Soluția: Planificarea achizițiilor în faza de „roșu” a construcției pentru a avea finisajele la timp. Cashflow-ul este gestionat prin plăți eșalonate (depozit vs. plată la livrare).
Mitul 3: „Nu au certificări CE”
Realitatea: Marii producători chinezi exportă global și dețin toate certificările necesare (CE, ISO, teste de rezistență la foc).
- Soluția: Verificarea documentației tehnice este pasul zero, înainte de orice negociere de preț.
Ce materiale merită să imporți? (Analiza Pareto)
Nu totul merită adus din China (de exemplu, cimentul sau cărămida nu sunt rentabile din cauza volumului/greutății). Concentrează-te pe finisaje și tehnologie:
- Finisaje High-End: Marmură compozită, parchet SPC, gresie de mari dimensiuni (slab tiles).
- Tâmplărie și Uși: Uși metalice antifoc certificate, uși de interior, fațade ventilate.
- Electrice & Smart Home: Sistemele de iluminat LED arhitectural și soluțiile smart home (întrerupătoare, videointerfoane) au marje uriașe la distribuitori.
- Sisteme HVAC: Pompe de căldură și ventiloconvectoare.
Procesul ChinaROmania: Cum eliminăm riscul
Majoritatea dezvoltatorilor evită importul direct din cauza birocrației și a fricii de „țeapă”. Aici intervine un integrator industrial. Iată cum transformăm haosul în procedură:
- Sourcing Tehnic: Nu căutăm pe Alibaba. Lucrăm direct cu fabrici verificate, pe baza fișei tehnice din proiectul tău.
- Negociere și Mostrare: Primești mostra în biroul tău din România pentru aprobare.
- Controlul Calității (QC): Inginerii noștri verifică marfa în China înainte de a fi urcată pe vas. Dacă 1% din gresie e spartă, nu pleacă din fabrică.
- Logistică Door-to-Site: Ne ocupăm de transport maritim, vămuire în Constanța și livrare directă în șantierul tău. Tu primești factura de la o firmă românească (Uzinex), simplificând contabilitatea.
Studiu de Caz: Ansamblu Rezidențial 100 Apartamente
Scenariu ipotetic bazat pe medii de piață 2025-2026.
- Buget Finisaje (Oferte locale): 500.000 €
- Buget Import Direct (prin ChinaRomania): 340.000 € (inclusiv transport și comision de management)
- Economie Netă: 160.000 €
- Impact: Această sumă se transformă direct în profit net sau poate fi reinvestită în amenajarea spațiilor verzi pentru a crește valoarea de vânzare a apartamentelor.
Concluzie: Ești gata să îți optimizezi marja?
Importul materialelor de construcții din China nu mai este un „pariu”, ci o necesitate de business pentru dezvoltatorii care vor să rămână competitivi. Diferența dintre un proiect profitabil și unul blocat stă adesea în managementul costurilor de achiziție.
ChinaRomania este partenerul tău tehnic care conectează șantierul tău din România cu puterea de producție a Chinei. Fără bariere lingvistice, fără riscuri vamale.
Hai cu noi în China
-
Afaceriacum 3 zile
IubimTM.ro – platforma online independentă dedicată promovării Timișului
-
Afaceriacum 3 zileRolul advertorialelor în link building și în creșterea autorității online
-
Afaceriacum 2 zileVenus Social Concept dă startul unui nou sezon de evenimente la Divertiland Water Park. Prima competiție de tip duatlon va avea loc în aprilie 2026
-
Uncategorizedacum 23 de ore
HONOR MagicPad 4 nu mai este doar o tabletă, ci o punte între hardware-ul și capabilitățile avansate ale AI
-
Afaceriacum 14 oreDe ce să alegi un parfum de nișă și cum se diferențiază de alte parfumuri?

