Connect with us

Exclusiv

Focar de infectie si o nepasare vadita fata de lege la o asociatie de proprietari din Ploiesti/Primaria, ISU si DSP PRAHOVA sunt in letargie

Publicat

pe

* 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat au fost înregistrate și în doar 71 au fost verdicte pronunțate.
* 23 de sesizări care vizează nume grele sunt lăsate moștenire noului CNATDCU, care urmează să fie numit zilele viitoare de ministrul Educației.
* În cazul puternicilor zilei, care dețin funcții și influență, nu au fost pronunțate decizii, toate termenele legale fiind depășite.
* În cazul lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, au trecut 1.501 de zile fără a fi emis un verdict.
* Două dintre deciziile de menținere a titlurilor pronunțate în cazurile Laura Codruța Kövesi și Codruț Olaru au setat precedente periculoase pentru sănătatea mediului academic: procentul acceptabil de plagiat.
* Restul detaliilor, în text.
#doctorinimpostura

  • Primul CNATDCU care își duce mandatul la bun sfârșit are un bilanț amestecat: a făcut unii pași pentru curățenia doctoratelor plagiate, dar a ezitat inexplicabil în cazul unor sesizări în care sunt vizați oameni cu funcții active în stat.
  • În acest moment, actualul CNATDCU nu a dat încă un verdict asupra a 7 sesizări depuse încă din 2016, anul în care Consiliul abia își începuse mandatul.
  • Deși a dat 71 verdicte definitive – unele de retragere a titlurilor, unele de menținere – nu a reușit, în niciunul dintre dosare, să respecte termenul legal de 45 de zile pentru emiterea unor verdicte.
  • O analiză a deciziilor de retragere a titlurilor arată că acestea au fost pronunțate, cu foarte puține excepții, abia după ce persoana vizată și-a pierdut funcția oficială – astfel s-a întâmplat în cazul foștilor miniștri Petre Tobă, Florian Bodog sau Darius Vâlcov.
  • În total, membrii CNATDCU lasă moștenire succesorilor lor peste o cincime din sesizările primite în perioada 2016-2020; pe listă figurează tezele lui Bogdan Licu, Mihai Tudose sau Lucian Netejoru. 
  • O altă moștenire lăsată de actualul CNATDCU este precedentul periculos stabilit prin modul în care s-a pronunțat în cazurile Codruța Kövesi și Codruț Olaru: a fixat un prag de plagiat tolerabil de 5,2% în cazul lui Kovesi, pe care l-a mărit la 10,4% în cazul lui Olaru.
  • În aceste zile se află pe ultima sută de metri procedura prin care ministrul Educației Monica Anisie va stabili componența viitorului Consiliu. 
  • Articolul de azi este o analiză a celor patru ani de mandat și o descriere a tacticilor de blocare a verdictelor aplicate atât din interiorul instituției, cât și din afara ei.

Sumarul

100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat înregistrate în 4 ani și doar 71 de verdicte pronunțate.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii sunt, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Rămân 23 de sesizări „în lucru”, pentru care Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – instituția care soluționează sesizările de plagiat în tezele de doctorat – nu s-a pronunțat în cei patru ani de mandat (mai 2016 – iunie 2020).

Bilanțul cifrelor indică, la prima vedere, o aparentă eficiență și intransigență academică.

La o analiză atentă, însă, reiese că 32 din cele 49 de titluri retrase definitiv au avut la bază solicitări făcute de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” – pe scurt, Academia SRI – care, în urma unui proces de evaluare internă, a  constatat că lucrările pe care le-a girat în timp sunt plagiate. În total, Academia SRI a reclamat la CNATDCU 41 de teze.

În cei patru ani de mandat – primul pe care CNATDCU și l-a exercitat integral, după desființarea din 2012 și reînființarea în 2016 – instituția a fost în atenția opiniei publice în principal din pricina acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Dacă în multe cazuri sesizările s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor, ies în evidență cazurile în care CNATDCU fie nu s-a pronunțat deloc – deși au trecut ani de la depunerea plângerilor  – fie a pronunțat decizii discutabile.

Un exemplu: 1.501 de zile au trecut din 10 mai 2016, data la care pe numele lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general la acel moment – reconfirmat în funcție anul acesta –, a fost înregistrată o sesizare de plagiat pentru teza de doctorat susținută la Academia SRI.

Termenul de soluționare a sesizării, de 45 de zile, a fost depășit de peste 33 de ori fără ca CNATDCU să emită o decizie.

Alte exemple: exact în aceeași zi cu sesizarea care îl viza pe Licu au fost depuse plângeri și pentru tezele lui Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării în guvernul Boc (2008–2009), Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2 (2000–2016) sau Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și coordonator a 8 doctorate care au fost declarate oficial, între timp, drept plagiate.

Nici pentru aceștia CNATDCU nu a dat un verdict, după patru ani bătuți pe muchie de la depunerea sesizărilor.

De altfel, CNATDCU a găsit diverse subterfugii, cel puțin în ultimii doi ani, pentru a nu emite hotărâri pentru persoane care ocupă funcții active în administrația publică sau în politică.

Este și cazul lui Mihai Tudose, europarlamentar și fost premier al României, Bogdan Despescu, chestor de poliție și secretar de stat în Ministerul de Interne, Lucian Netejoru, judecător și șeful Inspecției Judiciare, Cătălin Alexandru Ioniță, chestor de poliție și directorul Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, sau Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.

Toate aceste blocaje se înregistrează la una dintre cele 35 de comisii ale CNATDCU: Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, care însă a acționat foarte prompt atunci când sesizările au venit chiar de la Academia SRI, dar care nu a reușit să soluționeze la fel de prompt petițiile formulate de alți reclamanți.

Începutul

După 2012 – când CNATDCU a fost desființat intempestiv, iar atribuțiile legale i-au fost amputate în încercarea de a-l salva de un rușinos verdict de plagiat pe premierul în funcție la acel moment, Victor Ponta – Consiliul care tocmai își încheie mandatul este primul care își duce activitatea la termen.

Membrii CNATDCU (2016–2020) au fost numiți prin ordin al ministrului Educației Adrian Curaj în urma unui proces de selecție catalogat drept riguros, la vremea respectivă, de către membrii comunității academice.

Totuși, după ce PSD a revenit la guvernare în 2017, iar Ecaterina Andronescu a fost numită ministru al Educației în 2018 pentru un al patrulea mandat, comisiile asupra cărora exista un interes foarte mare au fost modificate.

Miza a fost fie blocarea unor verdicte incomode în comisii precum cea de Științe Juridice, fie oferirea controlului acestora unor moguli universitari, cum s-a întâmplat cu Comisia de Matematică.

Soluția găsită de ingenioasa Ecaterina Andronescu pentru a modifica structura inițială a CNATDCU a fost înlocuirea președinților comisiilor de specialitate, dar și extinderea numărului de membri, astfel fiind răsturnate majoritățile exigente cu unele convenabile.

Astfel, președintele Comisiei Juridice, profesorul Mircea Bob la de la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost înlocuit cu profesorul Viorel Roș, de la Universitatea „Nicolae Titulescu”, iar președintele Comisiei de Matematică, profesorul Vasile Brînzănescu, de la Universitatea din București, a fost înlocuit cu profesorul Vasile Berinde, de la Universitatea din Baia-Mare.

Bilanțul CNATDCU în cifre

Indicii importante privind capacitatea Consiliului care tocmai și-a încheiat mandatul de a aplica – sau nu – legea și normele academice pot fi detectate nu doar în cazurile soluționate, ci mai ales în cele pentru care Consiliul nu s-a pronunțat.

În acest moment, asupra a 23 dintre cele 100 de sesizări primite, CNATDCU nu s-a pronunțat în niciun fel: această cifră duce la peste o cincime dosarele pe care membrii selectați în 2016 le lasă moștenire succesorilor lor.

Pentru alte 22 de sesizări de plagiat, Consiliul a decis menținerea titlurilor. De exemplu, Comisiile de Filologie, Fizică sau Medicină au pronunțat decizii de menținere în toate plângerile asupra cărora s-au pronunțat până acum.

Două dintre deciziile de respingere a sesizărilor și menținere a titlurilor pronunțate de Comisia de Științe Juridice în cazurile Kövesi și Olaru – asupra cărora voi reveni pe larg în acest text – au setat precedente periculoase pentru sănătatea mediului academic: procentul acceptabil de plagiat.

Toate cele 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat au ajuns la doar 16 din cele 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU, la celelalte 19 comisii nefiind înregistrată, în cei patru ani de mandat, nicio sesizare.

Asta nu înseamnă că celelalte comisii nu au avut deloc activitate, din contră: au evaluat tezele de doctorat susținute în ultimii patru ani și dosarele de abilitare pentru obținerea calității de conducător de doctorat.

Între 2016 și 2020, CNATDCU a validat dosare de abilitare pentru 1.746 de profesori care au obținut astfel dreptul de a conduce doctorate, iar alte 84 de dosare le-a respinse pentru că nu îndeplineau criteriile stabilite prin lege.

În plus, în același interval, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Comisia care a validat cele mai multe lucrări științifice între 2016 și 2020 a fost cea de Medicină, cu 1.240 de teze, urmată la mare distanță de Comisia de Științe economice și administrarea afacerilor, cu 882 de teze.

Productivitatea domeniului Științe militare, informații și ordine publică s-a prăbușit, în schimb. În patru ani de zile, această comisia a validat 198 de teze de doctorat în condițiile în care doar în 2015 –  anul în care au apărut primele dezvăluiri despre tezele plagiate ale unor puternici ai zilei și a izbucnit scandalul legat de plagiatele din acest domeniu – a acordat 89 de titluri.

Prăbușirea domeniul este extrem de vizibilă și în numărul de abilitări validate în patru ani: doar 9, cel mai mic număr din toate cele 35 de comisii ale CNATDCU.

Cea mai aglomerată comisie CNATDCU: Științe militare, informații și ordine publică

Cele mai multe reclamații – 56 din 100 – au fost depuse la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, abilitată să evalueze tezele de doctorat elaborate în trei universități: Academia SRI, Academia de Poliție și Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

Volumul mare de sesizări înregistrate la această comisie indică, până la urmă, amploarea fenomenului plagiatului în învățământul superior militar în care s-au acordat  – după 1990 și până în 2019  –, 2.093 de titluri de doctor, multe unor persoane cu funcții în instituții publice și în politică.

Inflația de titluri de doctor s-a produs în patru domenii doctorale care funcționează sub denumirea generică de Științe militare și care au fost construite artificial în ultimii 20 de ani, cu largul sprijin al Ministerului Educației Naționale, în cadrul celor trei universități militare:

  • (1) informații și securitate națională;
  • (2) securitate națională;
  • (3) științe militare și informații;
  • (4)  ordinea publică și siguranța națională.

Toate aceste domenii sunt unice în lume, în niciun alt sistem academic neexistând școli doctorale care să acorde titluri științifice în aceste pretinse arii de studiu.

Despre culisele înființării școlii doctorale în Ordine publică și siguranța națională, „opera” lui Gabriel Oprea, am scris pe larg într-o anchetă publicată pe PressOne în urmă cu patru ani.

***

Din totalul de 56 de sesizări înregistrate la Comisia de Științe militare, 45 au vizat teze de doctorat susținute la Academia SRI, 7 la Academia de Poliție și alte 4 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

Numărul uriaș de teze reclamate de la Academia SRI – cele mai multe teze sesizate de la o singură universitate – are o explicație simplă.

Într-un gest fără precedent pentru mediul academic din România, Academia SRI a notificat pentru plagiat la CNATDCU 41 de teze de doctorat susținute la școala sa doctorală, adică o jumătate din totalul lucrărilor.

Verificarea internă a propriei producții științifice a început la Academia SRI în 2018, după ce începând cu 2015 am scris constant despre titlurile de doctor acordate  în baza unor lucrări plagiate unor politicieni, procurori, judecători sau altor funcționari publici ai statului.

În cazul celor 41 de teze reclamate chiar de Academia SRI, CNATDCU a decis, cu maximă celeritate, să retragă definitiv titlul de doctor pentru 32 de persoane după ce a constatat că sesizările de plagiat se confirmă.

Totuși, la CNATDCU au fost înregistrate alte 4 sesizări îndreptate împotriva unor teze de doctorat susținute la Academia SRI care, însă, nu au intrat în procedura internă de verificare, deși despre acele teze s-a scris în presă că sunt plagiate, iar Academia SRI fusese notificată pentru fiecare în parte.

Noului CNATDCU îi rămân moștenire 13 sesizări provenind de la Academia SRI: 4 dosare în care s-a pronunțat deja, dar pentru care au fost depuse contestații, și 9 sesizări al căror status este „în lucru”.

În total, la nivelul Comisiei de Științe militare, informații și ordine publică au fost retrase 38 de titluri de doctor, 4 decizii sunt în faza de contestare, o sesizare a fost respinsă pentru că era neconformă, iar alte 14 sesizări sunt în lucru.

Termenul legal: decizie în 45 de zile de la sesizare

Regulamentul de funcționare a CNATDCU spune că un verdict trebuie emis într-un termen de  45 de zile de la primirea sesizării.

„Raportul comisiei de analiză a contestației și decizia CNATDCU se transmit Ministerului Educației pentru a fi comunicate contestatarului, în termen de maximum 45 de zile de la înregistrarea oficială a contestației”. 

Acest termen a fost încălcat în toate cele 71 decizii definitive pronunțate de CNATDCU – 49 de retragere a titlului și 22 de menținere.

Însă, o analiză individuală a sesizărilor relevă o realitate care poate fi catalogată cel puțin ciudată: în cazul persoanelor care încă ocupă funcții publice importante, CNATDCU s-a ferit să emită verdicte, chiar dacă lucrul asta a însemnat tergiversări întinse pe ani de zile și depășirea de zeci de ori a termenelor prevăzute de legislație.

  • Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României și procuror general interimar, sesizare din mai 2016;
  • Robert Negoiță, primar al Sectorului 3, sesizare din iunie 2016;
  • Mihai Tudose, actual europarlamentar, fost premier, sesizare din iulie 2017;
  • Matei Dorel George, judecător la Curtea Militară de Apel București, sesizare din septembrie 2017;
  • Lucian Netejoru, judecător și șeful Inspecției Judiciare, sesizare din septembrie 2018;
  • Cătălin Alexandru Ioniță, chestor de poliție și directorul Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, sesizare din ianuarie 2019;
  • Gabriel Vlase, director al Serviciului de Informații Externe, sesizare din august 2019;
  • Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne, sesizare la CNATDCU din ianuarie 2020.

Evident, există și excepții: CNATDCU a emis și trei verdicte în cazul unor persoane când acestea încă se aflau în funcție: Laura Codruța Kövesi, șefa DNA, Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice din SRI, și Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari.

În schimb, în cazul celor rămași fără funcții administrative sau politice, CNATDCU a emis verdicte imediate: Victor Ponta, fost premier, Gabriel Oprea, fost vicepremier, Daniel Moldoveanu, fost șef al Comunității Naționale de Informații și consilier al președintelui Traian Băsescu, Gabriel Naghi, fost șef SPP, Sorin Cozma, fost șef al Direcției Antiterorirsm din SRI, Adrian Iacob, fost rector al Academiei de Poliție, Radu Stroe, fost ministru de Interne, Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, Darius Vâlcov, fost consilier al premierului Viorica Dăncilă.

***

Cazurile unor înalți oficiali ai statului și politicieni cu funcții active în care CNATDCU nu s-a pronunțat până acum, deși în unele situații au trecut și patru ani de la sesizare, sunt îngrijorător de multe și arată un joc subtil și complice prin care persoanele publice acuzate de plagiat sunt protejate.

Analiza situațiilor punctuale indică faptul că la Comisia de Științe militare nu a fost aplicată aceeași celeritate și pentru sesizările care au vizat teze de la Academia SRI, altele decât cele reclamate de instituție.

Cel mai concludent caz este cel al prim-adjunctului procurorului general al României, Bogdan Licu, pentru a cărui teză nu a fost emis un verdict în cei patru ani de activitate a CNATDCU.

1.501 zile au trecut de la momentul înregistrării unei sesizări pe numele lui Licu și până azi; întârzierea verdictului este de 1.456 zile.

Motivele de blocaj în cazul lui au fost multiple: timp de circa doi ani CNATDCU nu a stabilit o comisie de lucru, apoi Academia SRI a tergiversat predarea unor documente fără de care nu se putea stabili un verdict, iar mai apoi, chiar Licu a încercat să blocheze analizarea tezei prin două dosare deschise la Curtea de Apel.

Despre încercările repetate de împiedicare a unui verdict în teza lui Licu am scris pe larg de mai multe ori; cel mai recent text poate fi citit aici.

Dar Bogdan Licu nu este un caz singular.

Exact în aceeași zi în care era înregistrată sesizarea pentru Licu – 10 mai 2016 – au fost depuse reclamații și pe numele lui Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării, Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2, Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea.

Nici pentru ei CNATDCU nu a dat, după patru ani bătuți pe muchie, o decizie.

În schimb, pentru Petre Tobă, fost ministru de Interne, Adela Popescu, fosta secretară a lui Gabriel Oprea, și Dumitru Pârvu, fost adjunct al Poliției Române – și ei reclamați tot în data de 10 mai 2016 –, Consiliul a emis decizii de plagiat și le-a retras titlurile de doctor.

***

Dacă e să dăm la o parte cele 41 de reclamații de plagiat depuse la CNATDCU de Academia SRI, rămân 59 de sesizări depuse de persoane fizice sau de asociații nonguvernamentale.

Cifra este una mică, dacă o raportăm la interesul crescut al publicului față de tezele de doctorat ale persoanelor publice, politicienilor sau funcționarilor statului cu funcții de conducere.

Totuși, după 2016, accesul la tezele de doctorat a fost mult îngreunat după ce Biblioteca Națională a blocat consultarea acestora, iar unele universități au blocat accesul la lucrările științifice în bibliotecile proprii.

Foarte probabil dinamica sesizărilor se va schimba în perioada următoare având în vedere faptul că ministrul Educației Monica Anisie a aprobat publicarea tuturor tezelor de doctorat susținute după anul 2016 pe o platformă a ministerului.

În momentul de față, pe această platformă pot fi accesate și descărcate 4.137 de teze. Alte 2.717 teze nu pot fi accesate deoarece autorii au solicitat publicarea lor și încă se află în termenul de grație de doi ani prevăzut de legislație.

Comisia cu verdicte discutabile

Comisia de Științe juridice a CNATDCU a fost a doua cea mai solicitată comisie, după cea de Științe militare, în ceea ce privește numărul de sesizări înregistrate: 10.

Această comisie a emis verdicte de plagiat în cele două cazuri care pot fi considerate piatra de temelie a ceea ce poate reprezenta reforma studiilor doctorale în România: tezele de doctorat ale lui Victor Ponta, fost premier, și Gabriel Oprea, fost vicepremier.

Deciziile de plagiat și de retragere a titlurilor celor doi politicieni au fost chiar primele emise de Consiliul din 2016–2020: pe 30 iunie 2016 pentru Victor Ponta și pe 1 august 2016 pentru Gabriel Oprea.

Cel mai rapid verdict emis de CNATDCU a fost cel care a vizat teza lui Victor Ponta: 52 de zile. Acesta a venit după ce în 2012 Consiliul Național de Etică – care a preluat atribuțiile CNATDCU după desființarea instituției tocmai în încercarea de a-l salva pe Ponta – a emis o scandaloasă decizie de neplagiat argumentată și de faptul că fontul și mărimea literelor folosite în teza lui Ponta difereau de cele din lucrarea autorului copiat de acesta.

Al doilea cel mai rapid verdict a vizat teza Laurei Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, actuala șefă a Parchetului European: 57 de zile.

Verdictul dat în cazul tezei lui Kövesi a stârnit, la acel moment, o aprinsă discuție în spațiul academic deoarece, deși s-a constatat faptul că peste 500 de rânduri din teză sunt plagiate, s-a decis menținerea titlului de doctor pe motiv că paginile plagiate reprezentau „doar” 4% din totalul lucrării. 

De altfel, specialiștii cu care am stat de vorbă de-a lungul anilor despre această decizie au catalogat verdictul în cazul tezei lui Kövesi ca fiind incorect și periculos, pentru că stabilește un precedent nedorit – conform căruia un anume procent de pagini plagiate ar fi tolerabil –, precedent care ar putea sta, ca argument, sta la baza altor verdicte defectuoase; lucru care, de altfel, s-a și întâmplat.

Cum au fost manipulate procentele de plagiat

Pe 13 octombrie 2016, când a fost înregistrată la CNATDCU o sesizare de plagiat în teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi, aceasta era la apogeul carierei sale.

Era cea mai temută persoană din România, în ciuda criticilor acerbe venite din partea celor care au fost arestați sau puși sub acuzare de DNA după 2013 sau a vehemenților susținători ai politicienilor, angajaților statului sau ai oamenilor de afaceri cu dosare deschise de Parchetul Anticorupție.

Sesizarea îndreptată împotriva tezei lui Kövesi a fost depusă la CNATDCU de Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică.

După 57 de zile, Consiliul General al CNATDCU anunța că raportul Comisiei de lucru a constatat că 557 de rânduri erau plagiate prin falsificare, iar alte 47 de rânduri reprezentau plagiat-parazitism, reprezentând, în total, 20 de pagini din întreaga teză.

În ciuda acestor constatări, decizia CNATDCU a fost de menținere a titlului de doctor, „retragerea acestuia apărându-ne ca fiind o sancțiune excesivă și neadaptată”. Totuși, CNATDCU i-a interzis lui Kövesi publicarea lucrării, care a fost catalogată „sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat”.

Surse din mediul academic susțin că, dincolo de faptul că a fost stabilit un precedent prin acceptarea unui procent tolerabil de plagiat, decizia luată în cazul Kövesi nu a respectat legislația curentă în materie de analiză a unei sesizări.

Regulamentul de organizare și funcționare a CNATDCU stipulează faptul că analiza unei lucrări științifice reclamate pentru plagiat se face strict în raport cu sesizarea.

Asta înseamnă, concret, că o comisie de lucru nu poate analiza o teză în totalitatea ei pentru a constata dacă este plagiată sau nu, ci trebuie să analizeze strict ceea ce este cuprins în reclamație.

Grupul de Investigații Politice a reclamat la CNATDCU faptul că 4.705 rânduri din teza lui Kövesi, susține o sursă din CNATDCU, însă calcularea procentului final – de 4% – a fost făcută raportat la totalul de 11.512 rânduri pe care le conține întreaga lucrare.

Pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4% din teza”, se precizează în raportul CNATDCU.

În fapt, procentul de „aproape 4%” este calculat greșit, în realitate fiind vorba de 5,2% din întreaga teză. Aceeași sursă din CNATDCU explică faptul că procentul de plagiat constatat în teza lui Kövesi în raport cu reclamația ar fi de 12,8%, dar că baza de calcul a fost mărită la întreaga teză cu scopul de a diminua procentul final.

Cum a fost dublat „procentul tolerabil” de plagiat 

Decizia în cazul Kövesi – care a stabilit, ca precedent, că plagiatul e acceptabil dacă procentul e mic – a deschis calea către unele hotărâri de-a dreptul scandaloase.

Este vorba, de exemplu, despre o decizie care vizează teza procurorului Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și fost șef al DIICOT, al cărui doctorat a fost coordonat de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, revenit în 2019 în funcția de rector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Deși într-un simulacru de raport sunt constatate grave deficiențe de construcție și redactare a tezei și este calculat, în final, un procent de 10,4% de conținut plagiat – în condițiile în care zeci de pagini reclamate pentru plagiat, cu surse indicate în sesizare, nu au fost analizate –,  CNATDCU a emis verdict de neplagiat și menținere a titlului.

Această decizie – prin care procentul de „doar 4%” stabilit drept acceptabil prin „precedentul Kövesi” a fost crescut la 10,4% – a fost dată în ultima ședință a Consiliului General al CNATDCU înainte de încheierea mandatului, care a avut loc online pe 20 martie 2020, în plină carantină. La această ședință nu am participat.

În schimb, în alte două ședințe ale Consiliului General la care am participat, cele din octombrie și decembrie 2019, raportul pentru teza lui Olaru – despre care scrisesem într-o amplă analiză că este defectuos și că încalcă legislația CNATDCU – nici nu a fost pus pe ordinea de zi.

Scandalosul verdict emis în cazul tezei procurorului Olaru a plecat tot de la Comisia de Științe Juridice, la fel ca în cazul Kövesi.

Autorii raportului au omis din analiza lor surse importante care indicau plagiatul în teza lui Olaru – 5 lucrări indicate în sesizare –, motivul fiind că sunt din „ediții vechi sau având accesul parolat, [deci] nu au putut fi procurate”. Scuza invocată de CNATCU e una mincinoasă: în fapt, toate sursele omise de raportul de analiză sunt cărți și publicații românești din perioada 2004–2009.

Totuși, după examinarea parțială a dovezilor, autorii raportului au admis că Olaru a plagiat 26 de pagini din teză, care are 249 de pagini, dar spun că lucrarea este una originală și calculează procentul de „conținut preluat” la „aproximativ 8%”. În realitate, procentul – chiar și fără analiza tuturor surselor din sesizare – este de 10,4%.

În alte cazuri, CNATDCU a decis diferit pentru un procent comparabil de „conținut preluat”, formulare pe care raportorii o folosesc pentru a evita cuvântul „plagiat”. În cazul lui Ionuț Vulpescu, fostul ministru al Culturii, Comisia de Etică a Universității București a cerut retragerea titlului de doctor pentru 16 pagini plagiate din cele 185 ale tezei, care reprezintă 8,6% din total. CNATDCU a confirmat analiza universității și a decis retragerea titlului lui Vulpescu.

Revenind la procurorul Codruț Olaru, pe numele acestuia există o a doua sesizare nesoluționată, înregistrată în noiembrie 2019, pe care va trebui să se pronunțe viitorul CNATDCU.

Amnistierea plagiatelor cu „mâna” CNATDCU

Cum numărul de sesizări de plagiat care vizau mai ales oameni cu funcții importante în stat a crescut în ultimii cinci ani, la sfârșitul anului 2018 a fost tot mai apăsat pusă în discuție în mod public ideea amnistierii plagiatelor mai vechi de 10–15 ani.

În încercarea de a reconstitui cine se află la originea acestui proiect, am stat de vorbă, la acel moment, cu toți actorii importanți din mediul academic care ar fi putut avea un cuvânt de spus.

Horia Iovu, vicepreședinte al CNATDCU în ultimii patru ani, admitea existența propunerii și declara atunci că propunerea „a pornit de la cineva din comisia de Drept de la CNATDCU”.

Totuși, niciunul dintre membrii Comisiei de Științe juridice nu a recunoscut că o asemenea discuție ar fi avut loc.

Ideea a fost respinsă și de Direcția de Învățământ Superior din Ministerul Educației și de secretariatul tehnic al CNATDCU.

Singura care a confirmat în mod explicit intenția de introducere a unei forme de amnistie a plagiatelor a fost ministrul Educației de la acel moment, Ecaterina Andronescu.

Totuși, ideea de a bloca sub o formă sau alta emiterea unor verdicte de plagiat de către CNATDCU nu a fost întru totul părăsită de o parte dintre susținătorii din mediul academic ai plagiatorilor.

În urmă cu mai puțin de o lună, într-o întâlnire de la Ministerul Educației – realizată în contextul transmiterii către reprezentanții mai multor instituții din învățământul superior a unor măsuri referitoare la gestionarea pandemiei de coronavirus de către universități –, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București, a afirmat că are în intenție amputarea atribuțiilor CNATDCU.

Potrivit mai multor surse prezente la respectiva întâlnire, Costoiu a susținut că dorește să promoveze în Parlament o modificare la Legea Educației prin care să preia de la CNATDCU atribuția verificării sesizărilor de plagiat și să o transfere către universități, în virtutea autonomiei universitare.

Cu alte cuvinte, dacă cineva constată că o teză susținută la Academia de Poliție este plagiată, atunci persoana respectivă se va adresa Comisiei de Etică a Academiei de Poliție pentru a verifica sesizarea.

Nu am dat întâmplător acest exemplu. Începând cu 2017, Comisia de Etică a Academiei de Poliție a emis doar verdicte de neplagiat și a refuzat să analizeze circa 60 de lucrări de doctorat cu procente mari de similitudine trecute printr-un soft de detectare a plagiatului.

Ideea transferului către universități a verificării plagiatelor este una mai veche, fiind susținută în trecut de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației în guvernul Victor Ponta și președinte al Consiliului Național al Rectorilor, în prezent membru PNL.

Cum se blochează un verdict: patru tactici de tergiversare

În lipsa unei soluții legale care să-i salveze de la iminente verdicte de plagiat, persoanele vizate de sesizări la CNATDCU au căutat alte variante pentru a tergiversa adoptarea unor decizii.

După patru ani de analiză a unor cazuri individuale am identificat patru variante distincte de împiedicare a verdictelor:

  • prin constituirea comisiei de lucru a CNATDCU;
  • prin universitatea unde a fost susținută teza;
  • prin deschiderea unui dosar de cercetare penală la parchet;
  • prin deschiderea unui proces la o instanță de judecată.

Comisia de lucru a CNATDCU

Comisia de lucru reprezintă primul și cel mai important filtru în verificarea unei sesizări primite.

Această comisie, care are trei membri și trebuie constituită pentru fiecare caz în parte, stabilește dacă o sesizare de plagiat este justificată sau nu, iar membrii ei sunt primii care se pronunță, propunând – în baza unui raport de analiză – retragerea sau menținerea titlului.

Raportul este trimis, mai apoi, tuturor membrilor Comisiei de specialitate a CNATDCU, care la rândul lor îl pot aproba sau respinge.

Mai departe, respectivul raport, împreună cu decizia de aprobare sau respingere a Comisiei de specialitate, ajunge la Consiliul General al CNATDCU, care emite decizia finală.

La nivelul instituției, procedura de analiză începe însă cu constituirea comisiei de lucru – care poate fi formată atât din membrii unei Comisii de specialitate a CNATDCU cât și din specialiști externi.

Procesul de constituire poate genera blocaje și conflicte de interese care pot întârzia demararea procedurii propriu-zise.

La Comisia de Științe militare, de exemplu – unde au ajuns 56% din sesizările depuse în ultimii patru ani – regula a fost ca alcătuirea comisiilor de lucru să fie făcută din membri ai Comisiei de specialitate.

Din acest motiv au apărut și cele mai frecvente blocaje – deoarece membrii se declarau în incompatibilitate, lucru de înțeles având în vedere că această comisie analizează teze elaborate în doar 3 universități, iar profesorii au interacționat între ei în mod frecvent în diverse contexte profesionale.

Au existat și situații în care Comisia de Științe militare a apelat la specialiști externi, cum a fost în cazul fostului ministru de Interne Petre Tobă, sau în cel al fostului rector al Academiei de Poliție Adrian Iacob.

Totuși, pentru analizarea sesizării care îl vizează pe secretarul de stat din Ministerul de Interne Bogdan Despescu nu s-a putut stabili o comisie de lucru.

Niciun membru al Comisiei de Științe militare nu a acceptat să facă parte din comisia de lucru, iar toți experții externi cărora li s-a propus au refuzat, susține o sursă din interiorul CNATDCU.

Astfel, deși sesizarea a fost depusă acum șase luni, la 9 ianuarie 2020, obligația de a stabili trei experți care să analizeze teza secretarului de stat Bogdan Despescu, nr. 2 în Ministerul de Interne, va reveni noului CNATDCU.

Universitățile

Multe dintre blocajele de ani de zile în emiterea unor decizii – mai ales în cazul sesizărilor de plagiat îndreptate împotriva unora dintre puternicii zilei – au fost generate de universitățile unde s-au susținut doctoratele reclamate pentru plagiat.

Atunci când la CNATDCU se înregistrează o sesizare de plagiat într-o teză, Regulamentul de soluționare a sesizărilor prevede o serie de etape.

Universitatea unde s-a susținut doctoratul este obligată să remită CNATDCU, în maximum 30 de zile, un punct de vedere – care este consultativ – cu privire la sesizarea de plagiat.

În plus, universitatea trebuie să trimită și o propunere de menținere sau de retragere a titlului de doctor, semnată de rector.

Dacă universitatea nu trimite punctul de vedere solicitat dintr-un motiv sau altul, CNATDCU nu poate parcurge etapele următoare, deci nu poate emite un verdict.

Această prevedere a fost folosită atât de Academia SRI, pentru a bloca un verdict în cazul procurorului Bogdan Licu și a fostului premier Mihai Tudose, cât și de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru a bloca un verdict în cazul procurorului CSM Codruț Olaru.

De altfel, tergiversarea sistematică a Universității „Cuza” din Iași în cazul tezei lui Codruț Olaru era cât pe ce să-l coste pe Tudorel Toader – coordonatorul de doctorat al lui Olaru – funcția de rector.

Universitatea a sfârșit prin a emite un punct de vedere după 596 de zile – și a făcut-o doar după ce Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) a amenințat-o cu retragerea acreditării Școlii Doctorale de Drept.

Dosarul penal

După ce am scris în vara lui 2016 că întreaga teză de doctorat a lui Robert Negoiță este plagiată, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar de cercetare penală împotriva primarului de la Sectorul 3.

Dosarul a trenat timp de trei ani la Parchetul General – la a cărui conducere se află Bogdan Licu, el însuși acuzat de plagiat – iar în final a fost închis pentru prescrierea faptelor.

Deschiderea acestui dosar a blocat emiterea unei decizii cu privire la teză pentru că „penalul” blochează orice alt tip de verificare.

Aceeași situație a fost înregistrată și în cazul tezei comisarului-șef Liviu Gabriel Dumitru, directorul Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca, a cărui teză a fost ridicată de Parchetul General într-un alt dosar de cercetare, care s-a închis fără vreo soluție între timp tot pentru prescrierea faptelor.

Și în cazul lui Negoiță, și al lui Dumitru este de așteptat ca noul CNATDCU să stabilească cu celeritate comisii de lucru și să se pronunțe, având în vedere termenele uriașe – 1.467 de zile în cazul lui Negoiță și 1.311 de zile în cazul lui Dumitru – scurse de la înregistrarea sesizărilor.

Procesul în instanță

Pronunțarea unui verdict poate fi blocată și de cel vizat în sesizare, nu numai de universități și de justiția penală.

În încercarea de a scăpa de un iminent verdict de plagiat, de exemplu, procurorul general-adjunct Bogdan Licu – pe numele căruia a fost depusă o sesizare de plagiat pe 10 mai 2016 – a recurs la toate variantele posibile, inclusiv la acționarea CNATDCU în judecată.

Prima încercare a lui Bogdan Licu de a evita un verdict de plagiat s-a concretizat printr-o cerere de renunțare la titlul științific, făcută în 3 martie 2016.

Posibilitatea de a renunța la titlu a fost introdusă în lege în anul 2014, în timpul guvernării Victor Ponta – și el acuzat de plagiat și rămas fără titlu – tot pentru a salva plagiatorii cu funcții în stat de la verdicte oficiale. Tot în guvernarea Ponta, în 2012, a fost desființat primul CNATDCU funcțional după adoptarea Legii educației în 2001.

După doi ani și jumătate de la prima cerere, pe 1 octombrie 2018, Licu a făcut o a doua solicitare de renunțare la titlul de doctor adresată Ministerului Educației, iar apoi a dat în judecată ministerul la Curtea de Apel București pentru a-l obliga să ia act de cererea lui de renunțare la titlul de doctor, care ar fi atras după sine suspendarea sesizării la CNATDCU.

Procurorul general-adjunct a pierdut la fond acest proces, recursul urmând a fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Separat, printr-o altă cerere depusă în același dosar, procurorul Licu a cerut și suspendarea procedurilor de verificare a acuzațiilor de plagiat derulate de CNATDCU și de Academia SRI.

Licu a pierdut definitiv procesul care avea drept miză blocarea verificării lucrării lui de către Academia SRI și CNATDCU, care acum sunt obligate să reia procedurile de analiză a tezei intitulate „Corupția – risc major la adresa securității naționale”.

Coordonator de doctorat i-a fost Gabriel Oprea, căruia deja i-a fost retras titlul în 2016 – și care a fost îndrumător și pentru alte 8 doctorate cu verdict oficial de plagiat.

La același tertip a recurs și fostul premier Mihai Tudose, care pare chiar că s-a coordonat cu Licu, demersurile celor doi fiind similare și făcute în sincronie.

Și Tudose a pierdut în primă instanță procesul intentat Ministerului Educației prin care solicita retragerea titlului de doctor obținut în urmă cu 10 ani la Academia SRI, recursul urmând a fi judecat de Înalta Curtea de Casație și Justiție.

 

 

Exclusiv

Festivalul Suflet de România: Peste 100 de producători și artizani locali, apreciați de 25.000 de participanți sosiți pe Domeniul Regal Săvârșin

Publicat

pe

De

Pentru al patrulea an consecutiv, în ultimul weekend al lunii aprilie, festivalul Suflet de România a readus la viață lumea satului de altădată, cu artizani ai gustului autentic, meșteșugari gata să arate tainele unor meserii transmise din moși-strămoși și cu artiști din și pentru toate generațiile. A fost cea mai amplă ediție organizată până acum de Profi, cu peste 25.000 de participanți din toate colțurile țării și chiar din afara granițelor, care pe parcursul a două zile au descoperit cum sunt continuate tradițiile, unind  comunitățile.

Pe lângă întâlnirea cu mici producători locali, meșteșugari și artizani din toată România, vizitatorii s-au bucurat de ateliere cu meșteșugari iscusiți, piese de teatru în aer liber, dansuri populare, concerte live și de o intervenție surpriză a Grupului Vocal SONG. Pe scena celei de-a patra ediții a festivalului Suflet de România au urcat, între alții,  Theo Rose, Damian Drăghici & Brothers, Nicolae Furdui Iancu, Nicoleta Voica, David Ciente, Maria Chivu și Grupul Jianca.

Evenimentul s-a desfășurat cu participarea Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei României, a Alteței Sale Regale Radu, Principele Consort al României, alături de Xavier Piesvaux, Country Manager Ahold Delhaize România, Mihai Spulber, Business Unit Lead Profi, Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România, numeroase oficialități, autorități centrale și locale și alți reprezentanți Profi și Mega Image. Startul oficial a fost dat sâmbătă, după ce distinsul grup a încheiat un tur al micilor producători și artizani.

Evenimentul a continuat și tradiția caravanei medicale, oferind din nou consultații gratuite pentru comunitatea din Săvârșin și împrejurimi, cu ajutorul unor medici specialiști în oftalmologie, cardiologie, neurologie, pneumologie și ORL. Pentru a veni în sprijinul oamenilor, mai ales al celor cu posibilitate redusă de deplasare, Profi a adus aproape de ei servicii medicale de calitate, prin implicarea experților de la Asociația ATI „Aurel Mogoșeanu” din Timișoara.

„Suflet de România este o oglindă pentru tot ceea ce este frumos, bun și pentru ceea ce ne face bine și merită păstrat și transmis mai departe. Festivalul care la actuala ediție a adunat  peste 25.000 de participanți veniți din toate colțurile țării, dar și din afara granițelor, arată cum se pot consolida comunitățile și susține micii producători locali, artizanii și meșteșugarii români pentru a face în continuare ceea ce știu ei cel mai bine. Festivalul nu  are o miză economică pentru Profi, dar  aduce un câștig clar pentru români și pentru România. Împreună învățăm cum să promovăm tradițiile și să susținem comunități, să fim uniți în jurul valorilor autentice și să redescoperim bucuria de a petrece timp împreună în mijlocul naturii, mai conectați unii cu ceilalți”, declară Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România.  

Festivalul Suflet de România încurajează comunitatea să se conecteze la valorile autentice, la gusturile bune și la tradițiile satului românesc prin intermediul unor experiențe trăite într-un cadru natural în care este recreată lumea rurală. 

Tradiție pentru susținerea producătorilor locali

 La Profi implicarea în comunitate este o tradiție căreia îi sunt dedicate timp și resurse, inclusiv Raftul cu Bunătăți Locale, cel mai amplu program de susținere a micilor producători locali artizanali. Dincolo de prezența la Raftul cu Bunătăți Locale din magazinele Profi, micii producători locali își spun poveștile și își prezintă oferta și pe cea mai amplă și premiată platformă națională de promovare a lor, Via-Profi.ro, prin intermediul căreia oricine poate porni într-o călătorie plină de savoare a gusturilor din România.

Prin numărul angajaților săi, Profi, parte din grupul Ahold Delhaize, este în topul angajatorilor privați din România. PROFI SUPER, PROFI GO și PROFI LOCO, formatele de magazin ale rețelei, au o gamă de 5.000 de produse apreciate de cei peste 1,6 milioane de clienți care zilnic își fac aici cumpărăturile. Mai bine de 94% dintre aceste produse provin de la parteneri din România.

Citeste in continuare

Exclusiv

Deratizarea eficientă în blocuri: ghid despre metode moderne și soluții sigure

Publicat

pe

De

Deratizarea eficientă în blocuri reprezintă un aspect esențial pentru menținerea unui mediu sănătos și sigur pentru toți locatarii. Prezența rozătoarelor, cum ar fi șobolanii și șoarecii, poate duce la o serie de probleme, inclusiv riscuri pentru sănătate și deteriorarea proprietăț Prin urmare, implementarea unor măsuri de deratizare eficiente devine o prioritate nu doar pentru proprietarii de imobile, ci și pentru comunitățile care locuiesc în aceste clădiri. O deratizare bine planificată și executată poate preveni infestările și poate asigura un mediu curat și confortabil.

În plus, o deratizare asociatii de proprietari nu se limitează doar la eliminarea rozătoarelor existente, ci include și prevenirea apariției acestora în viitor. Aceasta implică o abordare holistică care combină metodele de curățenie, igienă și gestionare a deșeurilor. Astfel, locatarii pot beneficia de un spațiu de locuit mai sănătos, iar proprietarii pot proteja investițiile lor. Importanța deratizării eficiente nu poate fi subestimată, având în vedere impactul pe care îl are asupra calității vieții locatarilor.

Riscurile asociate prezenței șobolanilor și șoarecilor în blocuri

Prezența șobolanilor și șoarecilor în blocuri aduce cu sine o serie de riscuri semnificative pentru sănătatea publică. Aceste rozătoare sunt purtătoare de boli grave, cum ar fi leptospiroza, salmoneloza și hantavirusul, care pot afecta grav sănătatea locatarilor. Contactul direct sau indirect cu excrementele, urina sau saliva acestor animale poate duce la infecții severe. De asemenea, rozătoarele pot provoca alergii prin expunerea la părul și secrețiile lor.

Pe lângă riscurile pentru sănătate, șobolanii și șoarecii pot cauza daune materiale considerabile. Aceștia pot roade cabluri electrice, conducte de apă și structuri din lemn, ceea ce poate duce la probleme electrice sau la scurgeri de apă. Aceste daune nu doar că afectează confortul locatarilor, dar pot genera și costuri suplimentare pentru reparaț Astfel, riscurile asociate prezenței rozătoarelor în blocuri sunt multiple și variate, subliniind necesitatea unei deratizări eficiente.

Metode moderne de deratizare în blocuri

În prezent, metodele moderne de deratizare au evoluat semnificativ, oferind soluții mai eficiente și mai sigure pentru combaterea infestărilor cu rozătoare. Printre aceste metode se numără utilizarea tehnologiei avansate, cum ar fi sistemele de monitorizare electronică care detectează prezența rozătoarelor în timp real. Aceste sisteme permit intervenții rapide și precise, reducând astfel riscurile asociate cu infestările.

De asemenea, metodele ecologice au câștigat popularitate în rândul proprietarilor de imobile care doresc să minimizeze impactul asupra mediului. Utilizarea atracțiilor naturale sau a repelentelor pe bază de plante este o alternativă eficientă la substanțele chimice tradiționale. Aceste metode nu doar că protejează mediul înconjurător, dar asigură și un mediu mai sigur pentru locatari, în special pentru cei cu alergii sau sensibilități chimice.

Utilizarea capcanelor și a vânatului electronic în deratizare

Capcanele tradiționale au fost folosite de zeci de ani pentru a controla populațiile de rozătoare, dar inovațiile recente au dus la dezvoltarea capcanelor electronice. Aceste dispozitive moderne sunt concepute pentru a captura rozătoarele rapid și eficient, reducând suferința animalelor și asigurând o eliminare sigură. Capcanele electronice sunt dotate cu senzori care detectează mișcarea și activează un mecanism care omoară instantaneu rozătoarea.

Vânatul electronic reprezintă o altă soluție inovatoare în deratizare. Aceste dispozitive emit sunete sau vibrații care descurajează rozătoarele să se apropie de zonele infestate. Această metodă este eficientă în special în zonele unde utilizarea substanțelor chimice nu este recomandată din motive de siguranță. Prin combinarea capcanelor tradiționale cu tehnologia modernă, proprietarii de imobile pot obține rezultate mai bune în combaterea infestărilor cu rozătoare.

Folosirea substanțelor chimice sigure pentru deratizare

Deși metodele ecologice și cele electronice sunt din ce în ce mai populare, substanțele chimice rămân o opțiune viabilă pentru deratizare atunci când sunt utilizate corect. Este esențial ca aceste substanțe să fie sigure atât pentru oameni, cât și pentru animale de companie. Producătorii au dezvoltat formule care minimizează riscurile asociate utilizării pesticidelor, asigurându-se că acestea sunt eficiente împotriva rozătoarelor fără a afecta sănătatea locatarilor.

Utilizarea substanțelor chimice trebuie să fie întotdeauna realizată de către profesioniști calificați care cunosc reglementările locale și care pot aplica produsele într-un mod sigur și responsabil. Aceștia pot evalua situația specifică a fiecărui bloc și pot recomanda cele mai potrivite soluții chimice pentru a combate infestările fără a compromite siguranța locatarilor.

Rolul igienei și al gestionării deșeurilor în prevenirea infestării cu rozătoare

Igiena corespunzătoare și gestionarea eficientă a deșeurilor joacă un rol crucial în prevenirea infestării cu rozătoare în blocuri. Mâncarea lăsată la îndemână sau resturile alimentare necontrolate constituie o atracție majoră pentru șobolani și șoareci. Prin urmare, este esențial ca locatarii să fie conștienți de importanța curățeniei și să adopte obiceiuri sănătoase de gestionare a alimentelor.

De asemenea, gestionarea corectă a deșeurilor este vitală. Colectarea regulată a gunoiului și utilizarea containerelor etanșe pot reduce semnificativ riscurile de infestare. Locatarii ar trebui să fie instruiți să nu lase saci de gunoi nesupravegheați în zone comune și să se asigure că toate resturile sunt depozitate corespunzător. O comunitate bine organizată din punct de vedere al igienei va avea mult mai puține șanse să se confrunte cu probleme legate de rozătoare.

Colaborarea cu profesioniști în deratizare pentru rezultate eficiente

Colaborarea cu profesioniști care ofera un pachet deratizare dezinsectie bloc este esențială pentru obținerea unor rezultate eficiente și durabile. Acești experți dispun de cunoștințe aprofundate despre comportamentul rozătoarelor și despre cele mai bune metode de combatere a acestora. Prin evaluarea situației specifice din fiecare bloc, profesioniștii pot dezvolta un plan personalizat care să abordeze nevoile particulare ale comunităț

În plus, colaborarea cu specialiști permite proprietarilor să beneficieze de cele mai recente tehnologii și produse disponibile pe piață. Aceștia pot oferi sfaturi utile despre prevenirea infestării pe termen lung și pot ajuta la implementarea unor măsuri proactive care să asigure un mediu curat și sigur pentru toți locatarii.

Importanța educării locatarilor în privința prevenirii infestării cu rozătoare

Educația locatarilor joacă un rol fundamental în prevenirea infestării cu rozătoare. Informațiile corecte despre comportamentul acestor animale și despre măsurile preventive pot face diferența între un mediu sigur și unul infestat. Organizarea unor sesiuni informative sau distribuirea materialelor educaționale poate ajuta la creșterea conștientizării asupra importanței igienei și gestionării corecte a deșeurilor.

De asemenea, locatarii ar trebui să fie instruiți să recunoască semnele unei posibile infestări, cum ar fi excrementele sau urmele lăsate de rozătoare. O reacție rapidă la aceste semne poate preveni o infestare majoră și poate reduce costurile asociate cu deratizarea. Astfel, educația continuă a locatarilor este esențială pentru menținerea unui mediu sănătos în blocuri.

Soluții sigure și eficiente pentru deratizarea în blocuri

Soluțiile sigure și eficiente pentru deratizarea în blocuri includ o combinație de metode tradiționale și moderne adaptate nevoilor specifice ale fiecărei comunităț Utilizarea capcanelor electronice împreună cu substanțe chimice sigure poate oferi rezultate rapide fără a compromite siguranța locatarilor. De asemenea, atracțiile naturale pot fi integrate în strategia de deratizare pentru a reduce dependența de produsele chimice.

Implementarea unui program regulat de monitorizare a eficienței măsurilor adoptate este crucială pentru succesul pe termen lung al deratizării. Aceasta permite ajustarea strategiilor în funcție de evoluția situației din fiecare bloc, asigurându-se astfel că toate măsurile sunt eficiente și adaptate nevoilor comunităț

Monitorizarea constantă a eficacității deratizării în blocuri

Monitorizarea constantă a eficacității deratizării este un pas esențial în menținerea unui mediu curat și sigur în blocuri. Aceasta implică evaluarea periodică a rezultatelor obținute prin diferitele metode utilizate și ajustarea strategiilor în funcție de observațiile făcute. Prin această abordare proactivă, proprietarii pot identifica rapid eventualele probleme și pot interveni înainte ca acestea să devină critice.

De asemenea, feedback-ul din partea locatarilor este vital în acest proces. Aceștia pot oferi informații valoroase despre semnele unei posibile infestări sau despre eficiența măsurilor implementate. Astfel, colaborarea între profesioniștii în deratizare și comunitatea locală devine un factor cheie în asigurarea unui mediu sănătos.

Recomandări pentru menținerea unui mediu sigur și curat în blocuri

Pentru menținerea unui mediu sigur și curat în blocuri, este important ca toți locatarii să colaboreze activ la implementarea măsurilor preventive. Acestea includ menținerea curățeniei în spațiile comune, gestionarea corectă a deșeurilor și raportarea imediată a oricăror semne de infestare către autoritățile competente sau profesioniștii în deratizare.

De asemenea, organizarea unor campanii periodice de informare și educație poate contribui la creșterea conștientizării asupra importanței igienei și prevenirii infestării cu rozătoare. Prin implicarea activă a tuturor membrilor comunității, se poate crea un mediu mai sănătos și mai plăcut pentru toți locatarii, reducând astfel riscurile asociate prezenței rozătoarelor în blocuri.

O Alegere Potrivită pentru Companiile Care Vor Siguranță

Pentru afacerile care nu își permit compromisuri când vine vorba de igienă, protecție și combaterea dăunătorilor, Compania DDD este o recomandare relevantă. Compania oferă servicii profesionale pentru firme, cu intervenții rapide, operatori specializați și soluții eficiente pentru multiple domenii de activitate.

Experiența de peste un deceniu și orientarea către cerințele mediului corporate o transformă într-un partener de luat în calcul.

Contact direct:
Telefon: 031 005 06 52
Email: office@companiaddd.ro

Program telefonic:
Luni – Vineri: 09:00 – 18:00

Citeste in continuare

Exclusiv

Îngrijirea pielii și rolul produselor concentrate: ce înseamnă un ser antiaging și cum este integrat într-o rutină eficientă

Publicat

pe

De

Îngrijirea pielii a evoluat semnificativ în ultimii ani, odată cu o mai bună înțelegere a proceselor biologice care stau la baza îmbătrânirii cutanate și cu dezvoltarea unor formule tot mai specializate. Dacă în trecut rutina de bază se limita la curățare și hidratare, astăzi accentul cade pe produse cu concentrații ridicate de ingrediente active, concepute pentru a răspunde unor nevoi precise: pierderea fermității, apariția ridurilor, uniformizarea texturii sau îmbunătățirea luminozității pielii.

Unul dintre conceptele centrale în îngrijirea modernă este utilizarea produselor cu acțiune țintită. În această categorie intră și serurile, formulate pentru a livra ingrediente active în concentrații mai mari și cu o capacitate mai bună de penetrare comparativ cu cremele clasice. Diferența nu este doar una de marketing, ci ține de structura produsului, de dimensiunea moleculelor și de vehiculii folosiți pentru transportul substanțelor active în straturile pielii.

Îmbătrânirea pielii este un proces complex, influențat de factori interni și externi. Din punct de vedere biologic, scăderea producției de colagen și elastină, încetinirea reînnoirii celulare și diminuarea capacității de retenție a apei sunt mecanisme bine documentate. La acestea se adaugă factori precum expunerea la radiațiile ultraviolete, poluarea, fumatul, stresul și variațiile hormonale, care pot accelera apariția semnelor vizibile ale îmbătrânirii.

În acest context, produsele antiaging nu urmăresc să „oprească” timpul, ci să susțină funcțiile naturale ale pielii și să limiteze efectele acestor procese. Serurile sunt gândite ca instrumente de intervenție punctuală, cu formule care pot include antioxidanți, peptide, retinoizi, acizi exfolianți, factori de hidratare sau ingrediente cu rol de stimulare a sintezei de colagen. Fiecare dintre aceste categorii are un mecanism de acțiune diferit și răspunde unor obiective specifice.

Un aspect important este modul în care un astfel de produs este integrat într-o rutină de îngrijire. Serul nu înlocuiește crema hidratantă sau protecția solară, ci completează aceste etape. De regulă, se aplică pe pielea curată, înainte de crema de zi sau de noapte, tocmai pentru a beneficia de capacitatea sa de a penetra mai ușor. Textura mai lejeră și concentrația ridicată de ingrediente active fac ca ordinea aplicării să fie relevantă pentru eficiența finală a rutinei.

Alegerea unui produs potrivit nu se face doar în funcție de vârstă, ci și de tipul de piele și de problemele dominante. O piele cu tendință acneică va avea alte nevoi decât una uscată sau sensibilă, iar un ten care prezintă în principal riduri fine poate necesita o abordare diferită față de unul care se confruntă mai ales cu pierderea fermității. De aceea, termenul de „antiaging” acoperă, în realitate, o gamă largă de soluții cu obiective distincte.

În practica dermatologică și estetică, există tot mai mult accent pe personalizarea rutinei de îngrijire. Evaluarea tipului de piele, a istoricului de expunere la factori agresivi și a sensibilităților individuale ajută la selectarea ingredientelor potrivite și la evitarea suprapunerii inutile a produselor. Un ser bine ales poate avea un impact vizibil asupra texturii și aspectului pielii, însă utilizarea neadecvată sau combinarea greșită a ingredientelor poate duce la iritații sau la rezultate sub așteptări.

Un alt element relevant este constanța. Produsele cu acțiune biologică nu oferă rezultate imediate în sensul unei transformări peste noapte. Procesele de reînnoire celulară și de sinteză a colagenului au ritmuri proprii, iar efectele se acumulează în timp. De aceea, utilizarea regulată și pe termen mediu sau lung este cea care face diferența, nu aplicarea ocazională sau schimbarea frecventă a produselor fără un criteriu clar.

Dincolo de formulă, contează și contextul general al îngrijirii pielii. Protecția solară zilnică, de exemplu, este un factor esențial în prevenirea îmbătrânirii premature și în menținerea rezultatelor obținute prin produse cu ingrediente active. Fără această etapă, multe dintre beneficiile unui ser antiaging pot fi diminuate, deoarece expunerea la radiații UV rămâne unul dintre principalii factori de degradare a colagenului.

În ceea ce privește informarea, există resurse care prezintă diferite abordări și opțiuni legate de serum antiaging, oferind un context mai larg despre modul în care astfel de produse sunt integrate în îngrijirea pielii și despre criteriile de selecție în funcție de nevoi. Accesul la informații structurate poate ajuta la evitarea alegerilor bazate exclusiv pe tendințe sau pe promisiuni generale, fără o corelare reală cu tipul de piele și obiectivele urmărite.

Un subiect frecvent discutat este cel al ingredientelor „vedetă” din formulele antiaging. Retinoizii, de exemplu, sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a stimula reînnoirea celulară și de a îmbunătăți textura pielii, însă pot fi iritanți pentru unele persoane și necesită o introducere treptată în rutină. Antioxidanții, precum vitamina C, au rol în combaterea stresului oxidativ și în susținerea luminozității pielii, dar stabilitatea formulei și concentrația sunt factori care influențează eficiența reală.

Peptidele sunt o altă categorie de ingrediente frecvent întâlnită, fiind utilizate pentru a susține comunicarea celulară și procesele de regenerare. Acizii exfolianți, precum AHA sau BHA, pot contribui la uniformizarea texturii și la îmbunătățirea aspectului porilor, însă utilizarea lor trebuie adaptată tipului de piele și frecvenței tolerate. Toate aceste exemple arată că termenul „antiaging” nu desemnează un singur mecanism, ci un ansamblu de strategii care pot fi combinate în mod rațional.

Un alt aspect care merită menționat este diferența dintre prevenție și corecție. La vârste mai tinere, accentul cade adesea pe prevenirea degradării accelerate a pielii și pe menținerea funcțiilor sale naturale. În etape mai avansate, obiectivul poate fi mai degrabă corectarea unor modificări deja instalate, cum ar fi ridurile mai profunde sau pierderea fermității. Această diferență se reflectă și în alegerea ingredientelor și a concentrațiilor utilizate.

De asemenea, percepția asupra rezultatelor este influențată de așteptările fiecărei persoane. Unele îmbunătățiri sunt subtile și se referă la textura, luminozitatea sau uniformitatea pielii, mai degrabă decât la schimbări dramatice ale trăsăturilor. În acest sens, produsele topice sunt parte a unei strategii mai largi de îngrijire, care poate include proceduri estetice, ajustări ale stilului de viață și măsuri de protecție împotriva factorilor agresivi de mediu.

Ritmul de viață, nivelul de stres, calitatea somnului și alimentația influențează, la rândul lor, modul în care pielea răspunde la îngrijire. Un ser bine formulat poate susține procesele de regenerare, însă nu poate compensa complet efectele unui stil de viață dezechilibrat. Din acest motiv, abordarea modernă a îngrijirii pielii pune accent pe coerență și pe integrarea produselor într-un context mai larg de sănătate și prevenție.

În practică, multe persoane ajung să își ajusteze rutina pe parcurs, în funcție de reacția pielii și de schimbările care apar în timp. Acest proces de adaptare este firesc, deoarece pielea nu rămâne statică, iar nevoile ei pot varia în funcție de sezon, de vârstă sau de expunerea la factori externi. În acest cadru, produsele concentrate, precum serurile, oferă flexibilitate și posibilitatea de a interveni punctual asupra unor probleme specifice.

Îngrijirea pielii nu mai este privită doar ca un gest cosmetic, ci ca o componentă a unei abordări mai largi de menținere a sănătății și a confortului personal. Produsele cu formulări avansate, utilizate corect și în mod consecvent, pot contribui la menținerea unui aspect echilibrat al pielii și la susținerea funcțiilor sale naturale, într-un mod care ține cont de particularitățile fiecărei persoane.

Citeste in continuare

Parteneri

Știri noi din Oradea

Uncategorized6 ore inainte

Transformă imaginile în povești vii: Seria HONOR 600 aduce AI Image to Video 2.0 și acces gratuit pentru o perioadă limitată

București, 21 mai 2026 – HONOR extinde experiența AI Image to Video odată cu lansarea noii generații AI Image to Video...

Uncategorized7 ore inainte

Hepazen se reinventează: același sprijin natural pentru sănătatea ficatului, într-o nouă identitate vizuală

Farmaciile Ropharma anunță rebrandingul produsului Hepazen, suplimentul alimentar dedicat susținerii sănătății ficatului și funcționării normale a sistemului hepatobiliar. Noua imagine aduce un...

Turism8 ore inainte

Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin

Noua conexiune aeriană directă dintre Berlin și Timișoara, operată de Wizz Air, marchează un pas important în consolidarea legăturilor dintre...

Uncategorizedo zi inainte

Samsung Electronics lansează serviciul prioritar Premium Plus în România, oferind reparații în următoarea zi lucrătoare pentru anumite modele de televizoare

Noul serviciu este conceput pentru a minimiza neplăcerile cauzate de defectarea unui televizor din casă Clienții care dețin televizoare din...

Uncategorized2 zile inainte

Seria HONOR 600 aduce experiențe premium, funcții AI avansate și beneficii incluse fără costuri suplimentare în segmentul mid-range

Utilizatorii din România beneficiază de protecție extinsă fără costuri suplimentare și acces la servicii AI dedicate creativității și productivității București,...

Uncategorized2 zile inainte

Samsung aduce experiența de vizionare la un nou nivel în România, alături de Antena 1

București – 19 mai 2026 – Samsung, lider global în tehnologie și brandul numărul 1 mondial pe piața televizoarelor timp de...

Afaceri2 zile inainte

Sub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro

ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...

2 zile inainte

Festivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026

Festivalul Internațional Shakespeare Craiova va avea loc în perioada 21 – 31 mai 2026 și va include peste 450 de...

Turism4 zile inainte

Restaurantele devin noile muzee ale Europei: cum poate transforma titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028 viitorul Banatului si ce efect a avut titlul pentru alte regiuni

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...

4 zile inainte

Timișoara va reprezenta România la competiția internațională Saint-Gobain de la Belgrad

Creativitate, viziune urbană și soluții sustenabile pentru orașele viitorului – acestea sunt elementele care au definit proiectele premiate în cadrul...

Afaceri5 zile inainte

5 destinații de vacanță pentru vara anului 2026. Unde ne relaxăm și ce vizităm?

Te întrebi unde merită să îți rezervi următoarea călătorie pentru a îmbina relaxarea cu noi descoperiri culturale? În acest articol,...

Afaceri5 zile inainte

Ai nevoie de bani urgent? Cum obții un credit de nevoi personale rapid și simplu

Creditul de nevoi personale este un instrument versatil care îți oferă suportul necesar pentru a-ți pune planurile în mișcare. Înțelegerea...

Afaceri5 zile inainte

De ce să alegi Gazon Artificial Decorativ în amenajările de acasă

Un spațiu bine amenajat nu ține doar de aspect, ci și de cât de ușor poate fi folosit zilnic. În...

Afaceri5 zile inainte

Bogdan Dumitrache, fondatorul CITY PROTECT, invitat special la gala 40 under 40 din New York

Bogdan Dumitrache, fondatorul și CEO-ul CITY PROTECT GROUP, își continuă parcursul internațional început odată cu recunoașterea obținută în cadrul Business...

5 zile inainte

Oriflame revine la Cannes cu Glam Studio, celebrând expresia de sine, storytelling-ul și antreprenoriatul

Oriflame, una dintre companiile globale de top în domeniul frumuseții și wellness-ului, revine la Festivalul Internațional de Film de la...

Cum evoluează auzul odată cu vârsta și ce poți face de la 20-30 de ani pentru a-l proteja Cum evoluează auzul odată cu vârsta și ce poți face de la 20-30 de ani pentru a-l proteja
Uncategorized6 zile inainte

Cum evoluează auzul odată cu vârsta și ce poți face de la 20-30 de ani pentru a-l proteja

Puțini oameni se gândesc la auz când sunt tineri. La 25 de ani, problemele cu urechile par un subiect rezervat...

Știrile Săptămânii