Numai printr-un noroc, nu s-a intampat o nenorocire, deoarece individul  prins in aproximativ  15 ore, ar fi putut sa reactioneze destul de agresiv, tinand cont de fapta oribila comisa, politia facand apel ca cetatenii sa nu incerce sa intervina singuri in cazul in care il vad, ci sa sune imediat la politie. Barbatul a fost condamnat pentru crima la 18 ani de inchisoare dupa ce si-a ucis in mod crud iubita.

Directorul  Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar, cms sef de politie penitenciara Ilie Marian are competente de paza, escortarea si supravegherea persoanelor private de libertate, siguranta penitenciarelor  si aplicarea regimului penitenciar, insa acesta se ascude de fiecare data in spatele responsabilitatilor.

Pe surse, in cursul acestei saptamani, domnul comisar sef Ilie Marian, dovedeste ca este  rupt de realitatea din unitatile penitenciare, prin deciziile si masurile dispuse pe grupurile de whatsApp, catre unitatile penitenciare .

Dumnealui solicita, verificarea si controlul tuturor instantelor, punctelor de lucru, misiunilor de escortare de la spitalele din Ministerul Sanatatii, chiar si integritatea mijloacelor de transport, de catre seful serviciului Siguranta Detineri si Regim Penitenciar si ofiterii din cadrul sigurantei, iar la sfarsitul zilei acestia vor informa.

Ceea ce nu intelege dumnealui, este faptul  ca nu-si poate acoperii spatele cu un mesaj, aruncat la repezeala pe  grupul de WhatsApp.

Bate vantul prin penitenciarele tarii din cauza lipsei de personal, lipsa de experienta atarna greu de gatul multor angajati , iar dumnealui incarca cu fel de fel de activitati personalul din paza, care este suprasolicitat de sarcini si sumedeniile de machete solicitate, practic ofiterii sunt blocati in birouri.

Daca ar merge prin unitatile subordonate sa vada realitatea si modul greoi in care oamenii isi desfasoara activitatile, ar fi mai conectat la problematica penitenciara.

O alta evadare, care a pus pe jar autoritatile s-a petrecut anul trecut la Penitenciarul Ploiesti. Un recidivist, de 34 ani, condamnat la 12 ani inchisoare pentru talharie calificata a parasit prin escaladarea gardului imprejmuitor sectia exterioara Movila Vulpii a Penitenciarului Ploiesti.

Tot anul trecut, potrivit News.ro, a avut loc o misiune fulger a politistilor din Brasov, dupa ce un detinut a evadat din Penitenciarul Codlea . Detinutul a fost prins dupa 9 minute intr-un cimitir.

Penitenciarul Timisoara- in luna iunie 2023 a avut loc o evadare de la punctul de lucru exterior Dietrich Honold. Detinutul condamnat la 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, clasificat in regim semideschis a parasit punctul de lucru.

CONTROALE “COMANDATE “ PENTRU MAZILIREA CELOR INCOMOZI, AU LOC LA NIVELUL SISTEMULUI PENITENCIAR !

Domnul director cms sef  de politie penitenciara Marian Ilie, este  preocupat de “comandarea “ unor controale mai putin “curate “, cu scop subiectiv,  prin care  incearca indepartarea unor persoane considerate incomode si cu siguranta mai istete, cu potential profesional, lucruri dovedite prin rezultatele avute in anii anteriori.

Din dorinta crancena de a-si indeplinii obiectivele malefice, cei trimisi in astfel de misiuni au ajuns sa verifice, daca documentele operative inregistrate, formate din foi perforate, sunt lipite la cotor, obligatia de a asigura logistica fiind a angajatorului.

Toate misiunile de control au ca obiectiv verificarea  documentelor la cotor, domnule director de directie ?

Administratia Nationala a Penitenciarelor a devenit o institutie pe persoana fizica, care nu actioneaza cu aceesi unitate de masura in toate situatiile.

Modul discriminatoriu aplicat intareste convingerile noastre, ca misiunile de control sunt in functie de simpatiile avute, unele avand rolul de a ascunde unele evenimente negative in cazul celor agreati si mazilirea altora in cazurile celor neagreati (in urmatorul articol vom prezenta exemple concrete).

Celor care  efectueaza  astfel de controale ar trebui sa le fie rusine de” profesionalismul “ de care dau dovada, in situatia in care personalul se confrunta cu foarte multe  probleme, cum ar fi orele suplimentare nerecuperate, zilele de concediu restant chiar si din 2022,  numarul de misiuni efectuate in afara penitenciarelor,  in crestere de la an la an (aici).

Controalele” comandate “ de catre directorul sectorului siguranta si regim din cadrul ANP au la baza ranchiuna, falsuri grosolane si denaturarea informatiilor.

Redam cateva aspecte prinse in rapoartele de control “masluite”:

-declaratii de la persoane private de libertate, care sunt in evidenta cu boli psihice, folosite impotriva angajatilor;

-amplificarea situatiilor de fapt, cu sensul de a crea impresia, prin declaratii trunchiate, ca o speta oarecum banala, a fost de o gravitate extrema, realitatea fiind cu totul alta;

-cu un simplu joc de cuvinte se produce efectul psihologic, inlocuind fase textile sau pansamente cu mijloace de imobilizare, exemplu: “persoana privata de libertate si-a desfacut mijloacele de imobilizare aplicate, in fapt, asa cum reiese din declaratii, erau niste fase textile;

-realizarile nu sunt prinse in materialele de control, pentru a da impresia unei imagini negative si a ascunde progresul.

Cele aratate mai sus, sunt doar o mica parte din mizeriile la care recurg cei veniti in control.

Aducem in atentia ministrului justitiei, doamnei ALINA GORGHIU, ca astfel de practici ce presupun fals in declaratii, sunt abuzuri prevazute de legea penala.

Domnul director al Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar are si competente de instruire si indrumare a celor din subordine.

Cate astfel de misiuni a indeplinit aceasta directie in contextul social actual, cand penitenciarele inregistreaza o lipsa acuta de personal si multi dintre angajati neavand  experienta necesara.

La o prima vedere, analizand un astfel de material, este posibil sa se creeze impresia ca lucrurile sunt scapate de sub control, in zona respectiva, insa  realitatea este cu totul alta.

Credeti ca sunteti un exemplu bun de urmat, domnule director de directie, de catre colegii noi, incadrati in sistem, cand tocmai dumneavoastra, cand faceati naveta Ploiesti-Bucuresti cu mai multi colegi intr-o  singura masina,  Va DECONTATI fiecare transportul? (Cristina T.).

Revenim cu noi informatii, ce ne-au parvenit la redactie, despre vrajelile lui Doloiu Gheorghe in piata imobiliara buzoiana, uzand de sprijinul tacit al unor decidenti de anvergura,  dupa cum se afirma prin cotloanele politice locale.

In episoadele trecute am aratat cum susnumitul s-ar baza, inca din anul 2005, pe influenta in zona locala a unor persoane si politicieni cum ar fi Ionel Tescaru, Marcel Ciolacu, Victor Mocanu (fost sef C.J.Buzau si fost cuscru), Constantin Toma (actual primar Buzau), Gheorghe Nicusor (fost cuscru), Razvan Gheorghe avocat si multi altii, pentru adjudecarea facila si prin mijloace dolosive a unor active imobilizate (de regula terenuri) litigioase in interes propriu si speculativ.

De altfel, Gheorghe Doloiu se cunoaste foarte bine cu cei anterior nominalizati, legandu-l grade de rudenie spirituala fata de unii dintre ei, dar si unele afaceri mai ales cu influentul Ionel Tescaru, persoana aflata in cercul relational al lui Marcel Ciolacu, persoana care, recent, prin decizia primului ministru (nimeni altul decat Marcel Ciolacu), a fost numita incepand cu data de 20 februarie 2024, in funcţia de presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice pentru un mandat de 5 ani.

Mai mult, din anul 2005 pana in anul 2007, Doloiu Gheorghe a fost alaturi de Ionel Tescaru in consiliul de administratie al SC “Legume Fructe Buzau” SA, firma la care Doloiu Gheorghe detinea 70% din actiuni prin SC “Pico Do Prodcom” SRL.

Interesant este ca in aceea perioada Ionel Tescaru[1] era director general al Regiei Autonome Municipale Buzau, cea care asigura apa calda si caldura in Municipiul Buzau, societate aflata in subordinea Primariei Buzau, actualmente in insolventa, existand suspiciunea posibilitatii unui conflict de interese la aceea data.

Dar sa revenim la afacerile imobiliare ale lui Doloiu, zis si “regele retrocedarilor”, aratand ca acesta are un “modus operandi” ce consta, in principal, in identificarea unor terenuri litigioase, incheierea unor acte simulate (promisiune de vanzare –cumparare) prin care se creaza aparente neconforme cu realitatea, in special a pretului platit, iar ulterior, atunci cand simte ca afacerea oneroasa poate fi pierduta, genereaza procese civile impotriva persoanelor vatamate, cu speranta castigarii proceselor, pentru ingreunarea reparatiilor juridice incidente cauzelor respective etc.

Astfel, Gheorghe Doloiu prin diversi interpusi locali, afla de existenta unor terenuri cu caracter litigios, cu suprafete mari si potential de dezvoltare ulterioara, apoi intra in contact cu proprietarii de drept ai acestor terenuri, de regula, prin intermediul consilierului juridic Bogdan Mocanu, omul sau de incredere si angajat al SC “Legume Fructe Buzau” SA sau alte persoane aflate in cercul sau de incredere, incheie acte de promisiune de vanzare – cumparare la preturi mult subevaluate sau chiar fictive, fara plata pretului.

De remarcat ca persoana in cauza isi motiveaza demersul de achizitie sub legenda, ca interesul sau in cumpararea terenurilor respective este de a “deservi nevoile de crestere ale afacerii pe care o deruleaza, cu succes, in domeniul cultivarii legumelor si fructelor”, aspect neadevarat, intrucat intr-un interval de timp scurt revinde imobilele respective la preturi de cateva ori mai mari decat cele initiale catre alti terti interesati.

In acest sens putem exemplifica  o situatie mediatizata de unde se pot prelua  referinte publice cu privire la actiunile lui Doloiu Gheorghe.

In data de 17.12.2008 pe site-ul IMOPEDIA, a aparut un articol cu un titlu sugestiv referitor la “Mafia imobiliara din Buzau vinde la bucata terenurile Ministerului Agriculturii”, prin care se releva o situtie de fapt ilicita infaptuita de catre Doloiu Gheorghe, persoana care “a reusit prin mai multe manevre iscusite sa se instituie stapan pe un teren de 50 de hectare apartinand Ministerului Agriculturii. (…). Bogdan Mocanu, juristul lui Doloiu, s-a infiintat intr-o buna zi la usa batranului cu propunerea directa a sefului sau de a-i cumpara drepturile succesorale. A rezultat o procura prin care Mocanu era investit sa se ocupe de la punerea in posesie, obtinerea unui titlu de proprietate pe numele lui Mihail George Partheniu si pana la vanzarea celor 50 de hectare, in alb, lui Doloiu, fara a se stipula un pret. Ulterior se intocmeste si o promisiune de vanzare-cumparare, la un pret mult subevaluat grilei impuse notarilor publici, 50 de hectare de teren fiind vandute pentru 200.000 de lei, adica 4.000 de lei hectarul.”.

https://www.imopedia.ro/stiri-imobiliare/mafia-imobiliara-din-buzau-vinde-la-bucata-terenurile-ministerului-agriculturii-6779

La data de 16.07.2015 prin comunicatul oficial al DNA aflam ca “procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Doloiu Gheorghe, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor (…). Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.(…) Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha. Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.”

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6543

Un alt exemplu elocvent se desprinde cu usurinta si din investigatia jurnalistica postata pe pagina ziarului nostru – https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/13/grup-organizat-de-interese-aflat-in-proximitatea-premierului-marcel-ciolacul-partea-a-ii-a/

Actualmente Doloiu Gheorghe se afla intr-un litigiu civil de mai multi ani cu o persoana care a solicita instantelor de judecata sa se constate nulitatea absoluta a unui contract de vanzare cumparare autentificat sub nr.2197/12.11.2007, respectiv constatarea nulitatii absolute a promisiunii bilaterale de vanzare cumparare autentificata sub nr.2162/08.11.2007 pentru neachitarea vreodata a pretului fictiv stipulat in actele respective, si repunerea partilor in situatia anteriora incheierii celor doua acte, “respectiv terenul in suprafata de 14.085 mp, situat in loc.Buzau (…) sa reintre in patrimoniul reclamantului”.

Prin Sentinta Civila nr.6608/15.12.2021, in dosarul nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, s-a hotarat ca cele doua acte notariale anterior mentionate sunt lovite de nulitate absoluta, dispunandu-se, totodata, cu titlu executoriu, repunerea partilor in situatia anterioara incheierii celor doua acte juridice, in sensul reintrarii terenului aflat in litigiu in patrimoniul reclamantului, hotarare confirmata de Tribunalul Buzau, prin sentinta definitiva nr.394/20.07.2022.

Hotararea Judecatoriei Buzau, in esenta a fost intemeiata si sustinuta pe considerentele Deciziei Penale nr.173/25.06.2019 a ICCJ (document depus la instanta de judecata), prin care se atesta faptul ca, contractul de vanzare – cumparare si promisiunea bilaterala de vanzare – cumparare au fost acte simulate si ca pretul stabilit de 117.000 lei nu a fost achitat niciodata, “or facand parte integranta din considerentele hatararii anterior subliniate, potrivit art.430, alin.2 si art.431 NCPC, aceasta asertiune are putere de autoritate de lucru judecat si obligatoriu a fi avuta in vedere in solutionarea cauzei pendinte”.

Ca atare instanta in cauza a justificat fara echivoc hotararea luata prin faptul ca retinerea in considerentele deciziei penale mentionte a faptului evocat in paragraful de mai sus are putere de lucru judecat in cauza data si “chiar daca nu a facut obiectul solutionarii in fond a cauzei penale, totusi reprezinta un adevar judiciar pe care l-a stabilit in mod definitiv instanta penala si care se impune si instantei civile. In acest sens apararile paratilor nu sunt intemeiate. Mai departe, celelalte aparari ale paratilor nu vor mai fi avute in vedere, neavand relevanta pentru solutionarea cauzei cat timp instanta este obligata sa dea eficienta puterii lucrului judecat”.

Avand in vedere cele sus expuse, Doloiu Gheorghe nemultumit de solutia juridica primita a initiat demersuri procesuale la instantele superioare, pe motiv de necompetenta in solutionarea litigiului respectiv a Judecatoriei Buzau si, in mod surprinzator a obtinut la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, rejudecarea cauzei pe o cale extraordinara, unde instanta respectiva nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti si, ulterior, la aceeasi instanta a reusit stramutarea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzau, in favoarea Tribunalului Dambovita Sectia I Civila, primul termen ce va avea loc in data de 10.04.2024. Sursele noastre vin si afirma, ca impotriva magistratilor care au admis recursul in mod nelegal si au stramutat cauza la alta instanta de judecata, s-au formulat plangeri inclusiv la inspectia judiciara.

Semnificativ pentru comportamentul procesoman al lui Doloiu Gheorghe este faptul, ca in sustinerea cererii de stramutare a invocat o serie de motive susceptibile de subectivism si neadevar, fara sustineri si justificari prin probe sau inscrisuri clare, certe si pertinente, care sa fi fost depuse la dosarul cauzei, aspecte de fond care au fost ignorate, respectiv nu au fost competent analizate de completul de judecata respectiv, situatie favorizata de faptul ca in ceea ce priveste o cerere de stramutare incheierea judecatoreasca de admitere nu se motiveaza.

De remarcat ca motivele invocate de catre Doloiu Gheorghe pentru stramutarea dosarului pendinte, prin care sa se ateste indoiala acestuia fata de impartialitatea sau atitudinea partinitoare a judecatorilor cauzei, au un caracter de generalitate si neadevar, nefiind argumentate temeinic si intemeiate pe fapte concrete, cu atat mai mult cu cat acestia nu au pus in evidenta situatii:

• de existenta a vreunei relatie personala sau profesionala a judecatorilor de la instanta Buzoiana cu una dintre parti, respectiv cu intimatul, care sa poate pune sub semnul intrebarii obiectivitatea judecatorilor cauzei;
• in care exista temeri cu privire la intimidarea martorilor sau la presiuni externe asupra instantei;
• de expunere mediaticaintensa/publicitate excesiva a cazului in media locala sau nationala;
• de compunere a completului de judecata cu judecatori declarati de lege incompatibili sau recuzabili aspecte ce pot avea consecinte nefavorabile pentru parti prin solutii in care nepartinirea si obiectivitatea judecatorilor poate fi pusa la indoiala;
• orice alte situatii prevazute de lege.

Astfel, petentii au semnalat instantei de judecata ca au suspiciuni fata de impartialitatea judecatorilor din Buzau, intrucat intimatul este o persoana cu “influenta la cel mai inalt nivel”, care ar fi avut probleme cu legea in trecut, dar fara a dovedi alegatiile mentionate la adresa partii adverse, respectiv la faptul ca prima instanta de judecata nu ar fi avut competenta materiala de solutionare a litigiului respectiv, intrucat terenul dupa apreciarea subiectiva a petentului ar valora cca.1 milion de lei, iar aspectul in sine nu a fost remediat nici in apel la Tribunalul Buzau, sens in care petentii nemultumiti apreciaza ca exista un risc de impartialitate al judecatorilor din cadrul Tribunalului Buzau.

Interesant este ca petentul in sustinerea aspectului valoric al terenului incident cauzei nu a adus argumente formale in sustinerea asertiunii, cu atat mai mult cu cat pretul vanzarii relevat in actele juridice de vanzare cumparare autentificate notarial in anul 2007, sus enuntate, a fost de 117.000 lei, sub valoarea stabilita prin NCPC (200.000 lei inclusiv), prag valoric aflat strict in competenta de solutionare a cererilor patrimoniale in prima instanta de catre Judecatorie.

Mai mult, pentru a “sensibiliza si atentiona” instanta de judecata, petentii au declarat “ca au formulat si plangere penala cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual cu ocazia legalizarii sentintei pronuntate in prima instanta, persoana facand parte din Tribunalul Buzau, astfel ca pentru o judecata impartiala solicita admiterea cererii de stramutare.”

Din cele sus enuntate putem constata ca in fapt Doloiu Gheorghe a intentionat, subliminal, sa induca o stare de temere completului de judecata in solutionarea favorabila a cauzei, cu atat mai mult in faza de contestatie in anulare, intimatii Doloiu au precizat, prin avocat, “ca nu au facut niciodata plangeri penale impotriva unui magistrat”, aspect ce denota o duplicitate verbala si o cale de inducere in eroare a instantei de judecata.

Pe de alta parte un alt motiv superfluu enuntat in fata instantei de catre avocatul petentului Doloiu este faptul ca ”petentii (adica Doloiu) au o perceptie negativa pe plan local (adica in municipiul Buzau, nn), mai ales cu privire la acest teren, ce are o suprafata destul de mare si este situat in apropierea instantelor de judecata, intr-o zona binecunoscuta si tranzitata”.

Astfel se poate observa la simpla citire hilaritatea sustinerilor de mai sus, dar si faptul ca acestea reflecta mai multe schimbari de comportament si trasaturi negative ale profilului moral al lui Doloiu Ghorghe, nascute in principal din avaritie, fabulatie, viclenie, victimizare, conflictualitate, tendinte de mitomanie si multe alte trasaturi negative de carater ale susnumitului.

De altfel, se poate deduce din comportamentul lui Doloiu Gheorghe, in raport de dorinta acestuia de acaparare multipla de terenuri litigioase prin diverse inginerii financiare, ideea ca acesta in fapt proiecteaza asupra partilor cu care se afla in contradictoriu posibilele sale actiuni si modul sau propriu de a gandi si de a actiona, aspect intarit si de spusele marelui filosof si logician Nae Ionescu referitoare la „Noi rasfrangem in afara de noi ceva care este in noi, ceva din ceea ce suntem noi. Aceasta o spun psihologii moderni. Acest dicton mistic, acest adevar dateaza de pe la anul 1200 si mistica n-a avut nevoie de stiinta, pentru ca sa descopere formula aceasta fundamentala, respectiv hotul striga hotii”.

In final dorim sa aratam, ca prin decizia penala nr. 173/2019 din 25 iunie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie  l-a achitat pe Doloiu Gheorghe pentru infractiunea de spalare de bani, intrucat faptele imputate acestuia “nu realizeaza elementele de continut ale infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art.29 alin.(1) lit.a) si b) din Legea nr.656/2002”. Dar la aceasta solutie juridica s-a ajuns, dupa cum reiese din lecturarea deciziei penale in cauza, pe fondul unor masuri procesuale  nelegale ale procurorului de caz ce au constat in:

• emiterea Ordonantei de extindere a urmaririi penale din 19.01.2015 cand s-a dispus continuarea cercetarilor fata de suspectul Doloiu Gheorghe si altii sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la luare de mita, precum si de spalare de bani;
• emiterea Ordonantei (nelegale) din 11.06.2015, la cererea unui inculpat, prin care s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute “in sarcina sa si a inculpatului Doloiu Gheorghe din infractiunea de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, in infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, si complicitate la aceasta infractiune (folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana cu functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite).”
• prin actul de sesizare a instantei (rechizitoriu) s-a dispus, printre altele, solutia de clasare, in temeiul art.16 lit.f) C.p.pen. fata de … si Doloiu Gheorghe pentru infractiunile de folosirea influentei si autoritatii conferite de functia de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv de complicitate la aceasta infractiune, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale, cei doi fiind trimisi doar pentru comiterea infractiunilor de spalare de bani (…), fapte ce constau, in cazul inculpatului Doloiu Gheorghe, in transferarea unor sume de bani prin contul personal si disimularea provenientei acestora prin acte de vanzare cumparare fictive…”.

Pe acest fond instanta ICCJ a fost nevoita sa cerceteze aspectele din rechizitoriu doar pentru infractiune de spalare de bani, infractiune ce nu a mai fost sutinuta de probatoriul administrat in cauza, nemaiexistand  acele elemente de natura a imprima un caracter infractional activitatii generatoare de bani murdari, sens in care s-a dat o solutie de achitare pentru Doloiu Gheorghe.

Cu toate acestea completul de judecata al ICCJ a specificat in considerentele deciziei penale anterior referita o serie de argumente logice cu putere de lucru judecat, ce arata ca  Doloiu Gheorghe a generat o serie de fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, dar care conform rechizitorului transmis de parchet, nu au reprezentat o investire a completului cu cercetarea judecatoreasca a acestor fapte prin actul de sesizare.

Astfel, in Decizia nr.674/05.12.2017 a ICCJ (complet de 3 judecatori), confirmata si de Decizia nr.173/2019 a ICCJ (complet de 5 judecatori), regasim urmatorele paragrafe, ce nu mai au nevoie de explicatii ulterioare:

• La pag.50 se retine faptul ca “Avand in vedere aceste considerente, Inalta Curte constata, contrar celor sustinute de aparare, ca exista suficiente probe care fac dovada activitatii infractionale generatoare de fonduri ilicite, savarsite de inculpatii… si Doloiu Gheorghe …, respectiv complice, chiar daca este criticabila incadrarea juridica retinuta de procuror, adica infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, in forma autoratului si complicitatii, fapte pentru care, prin rechizitoriu, s-a dispus clasarea fata de ambii inculpati, ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale.”
• La pag.52 se consemneaza ca “In primul rand, este de mentionat ca terenul de 14.085 mp care a facut obiectul promisiunii de vanzare cumparare din data de 08 noiembrie 2007, iar apoi al contractului de vanzare cumparare nr.2.197 din 21 noiembrie 2007, pentru pretul de 117.000 lei, acte autentice… cu Doloiu Gheorghe, reprezinta produsul infractiunii predicat savarsita de acesta in calitate de complice, situatie in care dobandirea sa nu reprezinta o infractiune distincta de cea care a generat bunul ilicit, intrucat s-ar incalca principiul ne bis in idem[2], asa cum s-a artat deja… Deci, este firesc ca inculpatul Doloiu Gheorghe sa nu fi platit pretul acestui teren, care, intrucat provenea din savarsirea infractiunii premisa la care a participat in calitate de complice, era suspus confiscarii speciale, masura ce nu poate fi luata, avand in vedere ca s-a dispus clasarea pentru actele sale de complicitate la comiterea faptei generatoare de fonduri ilicite.”
• La pag.57 se consemneaza ca “Contrar celor aratate, se constata ca procurorul semnatar al rechizitoriului s-a limitat la a face mentiune, de o maniera abstracta, ca banii au fost folositi pentru a fi constituite depozite pe termen scurt, fara sa fie precizata data si numarul fiecarui depozit, pentru ca la final sa indice sume in lei si valuta retrase de inculpat, in perioada 18 februarie 2008 – martie 2010, din anumite conturi, care nu au fost individualizate nici prin numar si nici prin tipul de categorie … situatie in care este imposibil sa se constate daca operatiunile financiare efectuate se situeaza in sfera ilicitului penal sau reprezinta acte de folosire a banilor rezultati din infractiunea predicat…fara a se arata in ce a constat in concret actiunea de disimulare, nu poate fi calificata ca fiind un act de albire a banilor”.

In final putem concluziona, ca prin prescriptia raspunderii penale a lui Doloiu Gheorghe, cum s-a relevat in prezentul material, in sensul inlaturarii raspunderii penale pentru o infractiune datorita trecerii, in anumite conditii, a unui interval de timp si deci stingerea dreptului statului de a aplica pedeapsa cuvenita celui vinovat de savarsirea acelei infractiuni, respectiv faptul ca dispare  pedeapsa penala, prin aplicarea principiul non-raspunderii penale, nu inlatura fapta penala, vinovatia si paguba produsa, ca izvor ale altor tipuri de răspundere (civilă, patrimonială, etc).

Asteptam cu nerabdare sa vedem, daca autoritatile publice in drept se autosesizeaza in raport de cele anterior semnalate, in vederea stabilirii masurilor in consecinta. Vom reveni. (Cristina T.).

[1] https://adevarul.ro/stiri-locale/buzau/regia-autonoma-municipala-buzau-are-zilele-1762610.html

https://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2021/11/CV_Ionel_Tescaru.pdf

[2] art.6 Cpp “Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică”.